Nouă lovitură pentru prestigiul Rusiei: A fost nevoită să anuleze Salonul Aerospațial MAKS după 30 de ani

Rusia anulează ediţia de anul acesta a Salonului Internaţional Aerospaţial MAKS, fiind pentru prima oară în ultimii 30 de ani când acest eveniment nu va mai avea loc, transmite joi agenția DPA, citată de Agerpres.

Salonul aerospaţial este organizat o dată la doi ani, lângă Moscova, începând cu anul 1993. Ediţia din acest an va fi anulată din motive de securitate, conform unui articol publicat de ziarul Kommersant.

Anterior, agenţia rusă ITAR-TASS anunţa că evenimentul va avea loc anul viitor. Anul acesta Salonul MAKS urma să se desfăşoare în perioada 25 – 30 iulie.

MAKS este una dintre cele mai mari expoziţii aerospaţiale din lume şi este organizată la aeroportul militar Jukovski, la aproximativ 50 de kilometri sud-est de centrul Moscovei.

La ultimele ediţii Rusia şi-a prezentat ultimele modele de elicoptere şi avioane de vânătoare. Preşedintele Vladimir Putin este un invitat obişnuit al evenimentului.

În 2021 în cadrul salonului au fost semnate contracte comerciale în valoare de 3 miliarde de dolari.

Potrivit presei ruse, apărarea aeriană a Moscovei este în stare de alertă după atacul cu drone asupra Kremlinului de la începutul acestei luni, iar bruiajul radio folosit pentru a respinge alte potenţiale astfel de atacuri face ca tradiţionalele demonstraţii aeriene ce au loc în perioada salonului MAKS să nu se poată desfăşura.

Parada aeriană tradițională organizată deasupra Pieței Roșii din Moscova cu ocazia Zilei Victoriei a fost și ea anulată anul acesta după incidentul ce a avut loc pe 3 mai. Ea a fost anulată și anul trecut, Kremlinul invocând însă atunci „condițiile meteorologice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#show #avioane #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.