Ce spune Maia Sandu despre bugetul organizării summit-ului CPE de la Bulboaca

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu într-o conferință de declarat că „beneficiile depășesc costurile”, răspunzând la întrebarea jurnaliștilor despre costurile organizării summit-ului Comunității Politice Europene (CPE) din 1 iunie..

Potrivit președintelui, până la sfârșitul săptămânii Ministerul de Externe va face public bugetul organizării summit-ului CPE de la Bulboaca. „O parte din bani au venit de la Consiliul European, iar restul a fost alocați din bugetul de stat”

Doar pentru reabilitarea infrastructurii și amenajarea teritoriului au fost alocați 6,5 milioane de lei din bugetul țării.

Astfel, Consiliul raional Anenii Noi a primit 782 de mii de lei pentru lucrările de reparație și întreținere a drumului public Bulboaca – Chirca – Merenii Noi–Floreni. De asemenea, 2 milioane de lei au fost alocați pentru lucrări de amenajare a accesului către stația de transport public din Bulboaca. Lucrările de amenajare a parcării din aproprierea vinăriei Castelul MIMI și terasamentul au fost făcute tot din acest buget.

Calea Ferată din Moldova a primit mai puțin peste jumătate de milion de lei pentru lucrări de reabilitare la Gara Chișinău, 1,9 milioane de lei pentru reabilitarea stației Bulboaca, 1,2 milioane de lei pentru reparația trenurilor modernizate și 84 140 de lei pentru acoperirea serviciilor de transport pentru participanții la summit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#summit #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.