Ce spune Maia Sandu despre bugetul organizării summit-ului CPE de la Bulboaca

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu într-o conferință de declarat că „beneficiile depășesc costurile”, răspunzând la întrebarea jurnaliștilor despre costurile organizării summit-ului Comunității Politice Europene (CPE) din 1 iunie..

Potrivit președintelui, până la sfârșitul săptămânii Ministerul de Externe va face public bugetul organizării summit-ului CPE de la Bulboaca. „O parte din bani au venit de la Consiliul European, iar restul a fost alocați din bugetul de stat”

Doar pentru reabilitarea infrastructurii și amenajarea teritoriului au fost alocați 6,5 milioane de lei din bugetul țării.

Astfel, Consiliul raional Anenii Noi a primit 782 de mii de lei pentru lucrările de reparație și întreținere a drumului public Bulboaca – Chirca – Merenii Noi–Floreni. De asemenea, 2 milioane de lei au fost alocați pentru lucrări de amenajare a accesului către stația de transport public din Bulboaca. Lucrările de amenajare a parcării din aproprierea vinăriei Castelul MIMI și terasamentul au fost făcute tot din acest buget.

Calea Ferată din Moldova a primit mai puțin peste jumătate de milion de lei pentru lucrări de reabilitare la Gara Chișinău, 1,9 milioane de lei pentru reabilitarea stației Bulboaca, 1,2 milioane de lei pentru reparația trenurilor modernizate și 84 140 de lei pentru acoperirea serviciilor de transport pentru participanții la summit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#summit #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.