Raiderul Platon a scăpat de lista neagră a UE cu sancțiunile. Cum explică Maia Sandu acest lucru

Fugarul Veaceslav Platon, acuzat de implicarea în celebru Laundromat (22 de miliarde de dolari) și care anunța la sfârșitul săptămânii trecute că se lansează în politica din Republica Moldova, nu se regăsește în lista UE a persoanelor asupra cărora au fost aplicate.

Președintele Republicii Moldova susține că această întrebare trebuie adresată UE. „Această listă este una deschisă. În momentul în care apar probe suplimentare despre acțiunile curente ale unor persoane care particip la acțiunile de destabilizare care vor să atragă Moldova în război aceste persoane riscă să ajungă în această listă. Este un proces curent. în momentul în care se adună probe, acestea sunt transmise autorităților europene și sunt examinate după care se iau decizii”, a punctat Maia Sandu.

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marțea trecută primul pachet de cinci persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova. Printre acestea se regăsesc Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.

Regimul de sancțiuni reglementează următoarele tipuri de măsuri:

înghețarea de fonduri și resurse economice și
interdicții de călătorie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Platon #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a ajustat prognoza privind Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova pentru anul curent, anticipând acum o creștere economică zero în locul declinului de 1,3% prevăzut anterior. Anunțul a fost făcut în cadrul noii analize economice regionale (Regional Economic Prospects) publicate în septembrie.

În același timp, BERD a menținut prognoza de creștere economică pentru Moldova în 2024, preconizând că PIB-ul țării va înregistra o creștere semnificativă de 3,5%. Aceste ajustări vin în urma unei evaluări a situației economice din prima jumătate a anului 2023, marcând o îmbunătățire a perspectivelor de redresare.

Analiza BERD subliniază faptul că economia moldovenească a întâmpinat dificultăți în prima jumătate a anului 2023, după o scădere abruptă a activității economice în 2022. În ciuda unei scăderi de 2,4% a PIB-ului în primul trimestru din 2023, în special din cauza declinului continuu al consumului privat, există semne de îmbunătățire.

De asemenea, BERD remarcă o scădere a inflației anuale la 9,7% în august 2023, influențată de stabilizarea prețurilor globale la energie. Acest lucru a permis Băncii Naționale a Moldovei să reducă ratele dobânzilor, contribuind la creșterea reală a veniturilor în al doilea trimestru al anului.

Experții BERD afirmă că finanțarea externă semnificativă în 2023 a susținut moneda națională, a crescut rezervele valutare și a redus presiunea asupra bugetului de stat. Reformele de politică în contextul aderării la UE și continuarea finanțării externe puternice sunt văzute ca factori cheie care ar putea susține redresarea economică în a doua jumătate a anului 2023.

În 2022, PIB-ul Moldovei a înregistrat o scădere reală de 5,9%, ajungând la 272,6 miliarde de lei. În prima jumătate a anului 2023, PIB-ul a fost de 133,91 miliarde de lei, în scădere cu 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022.