Câți bani a adunat Ucraina pentru reconstrucție. Sute de companii din zeci de țări au anunțat că se vor mobiliza

Ministrul de Externe britanic, James Cleverly, a anunțat joi, 22 iunie, la finalul conferinţei internaţionale pentru reconstrucţia Ucrainei, suma colectată de Kiev ca sprijin financiar pentru economia țării, relatează AFP.

”Nu ne-am gândit la această conferinţă ca la una de anunţare a contribuţiilor. Totuşi, astăzi, totalizăm anunţuri care însumează 60 de miliarde de euro sprijin pentru Ucraina”, din partea statelor şi organizaţiilor internaţionale pe termen scurt şi mediu, a declarat ministrul în cursul sesiunii de închidere a conferinţei.

Cea mai mare parte din cei 60 de miliarde de euro din angajamente provin dintr-un pachet de ajutor de 50 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană a prevăzut să-l deblocheze până în 2027, aşa cum a anunţat Bruxellesul în ajunul conferinţei.

SUA au anunţat, de asemenea, un sprijin de 1,3 miliarde de dolari (circa 1,2 miliarde de euro) pentru sectoarele energetic şi infrastructuri.

”Începem să reconstruim Ucraina în acest an, nu aşteptăm sfârşitul războiului”, a declarat premierul ucrainean Denis Şmîgal, mulţumind aliaţilor Kievului pentru sprijinul lor financiar.

El şi-a exprimat satisfacţia că fondurile promise permit Kievului să se apropie de cele 14,1 miliarde de dolari necesari de urgenţă, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale.

Redresarea economiei ucrainene pe termen mediu a fost estimată la peste 400 miliarde de dolari în acest stadiu al conflictului.

Şeful guvernului ucrainean a salutat, de asemenea, angajamentul ”aproape al tuturor participanţilor” în a susţine ideea că Rusia va trebui ”să plătească pentru crimele sale şi pentru distrugerile pe care le-a provocat în Ucraina”.

”Trebuie să finalizăm mecanismul de compensare care ne va permite să utilizăm activele ruseşti îngheţate pentru a reconstrui Ucraina”, a pledat el, în timp ce discuţiile internaţionale se poticnesc încă în ceea ce priveşte cadrul juridic.

Această conferinţă de la Londra avea scopul de a mobiliza fondurile necesare pentru reconstrucţia Ucrainei pe termen scurt şi mediu, dar şi de a invita sectorul privat să contribuie, instituind mecanisme care să le garanteze investiţiile în ţara a cărei armată este în continuare în plină contraofensivă în faţa forţelor ruse.

Aproape 500 de întreprinderi din 42 de ţări s-au angajat astfel să se mobilizeze, a indicat Cleverly.

Conferinţa a fost și o ocazie pentru Ucraina de a demonstra că întreprinde reformele necesare în vederea accederii sale viitoare la Uniunea Europeană şi pentru a asigura investitorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reconstructie #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.