Câți bani a adunat Ucraina pentru reconstrucție. Sute de companii din zeci de țări au anunțat că se vor mobiliza

Ministrul de Externe britanic, James Cleverly, a anunțat joi, 22 iunie, la finalul conferinţei internaţionale pentru reconstrucţia Ucrainei, suma colectată de Kiev ca sprijin financiar pentru economia țării, relatează AFP.

”Nu ne-am gândit la această conferinţă ca la una de anunţare a contribuţiilor. Totuşi, astăzi, totalizăm anunţuri care însumează 60 de miliarde de euro sprijin pentru Ucraina”, din partea statelor şi organizaţiilor internaţionale pe termen scurt şi mediu, a declarat ministrul în cursul sesiunii de închidere a conferinţei.

Cea mai mare parte din cei 60 de miliarde de euro din angajamente provin dintr-un pachet de ajutor de 50 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană a prevăzut să-l deblocheze până în 2027, aşa cum a anunţat Bruxellesul în ajunul conferinţei.

SUA au anunţat, de asemenea, un sprijin de 1,3 miliarde de dolari (circa 1,2 miliarde de euro) pentru sectoarele energetic şi infrastructuri.

”Începem să reconstruim Ucraina în acest an, nu aşteptăm sfârşitul războiului”, a declarat premierul ucrainean Denis Şmîgal, mulţumind aliaţilor Kievului pentru sprijinul lor financiar.

El şi-a exprimat satisfacţia că fondurile promise permit Kievului să se apropie de cele 14,1 miliarde de dolari necesari de urgenţă, potrivit unei evaluări a Băncii Mondiale.

Redresarea economiei ucrainene pe termen mediu a fost estimată la peste 400 miliarde de dolari în acest stadiu al conflictului.

Şeful guvernului ucrainean a salutat, de asemenea, angajamentul ”aproape al tuturor participanţilor” în a susţine ideea că Rusia va trebui ”să plătească pentru crimele sale şi pentru distrugerile pe care le-a provocat în Ucraina”.

”Trebuie să finalizăm mecanismul de compensare care ne va permite să utilizăm activele ruseşti îngheţate pentru a reconstrui Ucraina”, a pledat el, în timp ce discuţiile internaţionale se poticnesc încă în ceea ce priveşte cadrul juridic.

Această conferinţă de la Londra avea scopul de a mobiliza fondurile necesare pentru reconstrucţia Ucrainei pe termen scurt şi mediu, dar şi de a invita sectorul privat să contribuie, instituind mecanisme care să le garanteze investiţiile în ţara a cărei armată este în continuare în plină contraofensivă în faţa forţelor ruse.

Aproape 500 de întreprinderi din 42 de ţări s-au angajat astfel să se mobilizeze, a indicat Cleverly.

Conferinţa a fost și o ocazie pentru Ucraina de a demonstra că întreprinde reformele necesare în vederea accederii sale viitoare la Uniunea Europeană şi pentru a asigura investitorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reconstructie #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Operatorii care vor depozita produse petroliere destinate stocurilor de urgență vor trebui să obțină o autorizație specială de la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Un proiect elaborat de Ministerul Energiei este inclus pe agenda ședinței Guvernului din 19 august și vine să ajusteze legislația după intrarea în vigoare a noilor reguli privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere.

Autorizația va fi obligatorie doar pentru operatorii care vor presta servicii de stocare pentru constituirea și menținerea rezervelor de urgență și nu se va aplica depozitelor folosite exclusiv pentru stocuri comerciale. Actul permisiv va fi eliberat gratuit și va avea o valabilitate de cinci ani.

Potrivit documentului, actuala legislație nu oferă un mecanism separat prin care statul să verifice dacă un depozit petrolier este pregătit să păstreze rezerve destinate unor situații de criză. În prezent, importatorii și comercianții angro de benzină și motorină trebuie să dispună de depozite proprii sau închiriate cu o capacitate totală de cel puțin 1 000 de metri cubi, însă această cerință nu confirmă că instalația poate asigura evidența separată, trasabilitatea și monitorizarea permanentă a rezervelor de urgență.

Ministerul Energiei atrage atenția și asupra stării infrastructurii existente. O parte importantă a instalațiilor de stocare a fost construită în perioada sovietică și a fost modernizată neuniform. Prin urmare, nu toate depozitele dispun de sisteme automatizate care să permită urmărirea continuă a cantităților de produse petroliere. Situația este cu atât mai importantă în cazul în care rezervele de urgență sunt păstrate în aceleași instalații cu stocurile comerciale, deoarece cantitățile destinate situațiilor de criză trebuie delimitate și verificate separat.

Pentru obținerea autorizației, operatorii vor trebui să demonstreze că instalațiile sunt exploatate legal, sunt înregistrate în Registrul de stat al obiectivelor industriale și al instalațiilor tehnice potențial periculoase și respectă cerințele tehnice și metrologice. Depozitele trebuie să fie dotate cu sisteme automatizate de măsurare, monitorizare și colectare a datelor, iar ANRE și entitatea centrală de stocare trebuie să poată avea acces de la distanță la informațiile despre rezerve. Sunt prevăzute, de asemenea, cerințe privind personalul calificat, procedurile operaționale și capacitatea de recepție, păstrare, încărcare și descărcare a produselor petroliere.

Proiectul stabilește și o țintă de 100%: toate instalațiile autorizate trebuie să dispună de sisteme automatizate de măsurare și monitorizare, iar datele privind operațiunile cu stocurile de urgență trebuie păstrate cel puțin cinci ani. Mijloacele de măsurare utilizate la recepția, depozitarea și livrarea carburanților trebuie integrate în aceste sisteme.

Totodată, toate stocurile de urgență păstrate pe teritoriul Republicii Moldova vor trebui să se afle în instalații exploatate de operatori care dețin o autorizație valabilă. Regula va fi aplicată din momentul în care devine obligatorie constituirea și menținerea rezervelor.

Pentru bugetul de stat, noul mecanism nu ar trebui să genereze costuri financiare directe, deoarece autorizația va fi gratuită, iar activitățile administrative vor fi realizate de ANRE în limita resurselor instituției. Pentru companii, însă, pot apărea costuri de conformare. Acestea pot fi legate de modernizarea depozitelor, instalarea sistemelor automatizate de măsurare și monitorizare, integrarea echipamentelor, asigurarea accesului de la distanță și adaptarea procedurilor operaționale.

Ministerul Energiei nu poate estima deocamdată valoarea totală a acestor cheltuieli. Motivul este că piața serviciilor specializate de stocare a rezervelor de urgență nu există încă, iar numărul operatorilor și al instalațiilor care vor solicita autorizații nu poate fi stabilit în acest moment. În același timp, apariția noului mecanism ar putea crea o piață pentru servicii de depozitare, iar prețurile vor fi stabilite liber prin contractele dintre operatorii autorizați și beneficiarii acestor servicii.

Noile reguli sunt legate direct de sistemul național de stocuri de urgență pe care Republica Moldova îl construiește în acest an. Legea privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere prevede rezerve echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern, fiind luat în calcul indicatorul mai mare. Modelul este unul mixt: jumătate din obligația de stocare revine Entității Centrale de Stocare, iar cealaltă jumătate companiilor importatoare de produse petroliere.

În termeni concreți, rezervele naționale ar urma să ajungă la peste 200 000 de tone de produse petroliere, până la 1 iulie 2034. Inițial, pentru constituirea și menținerea acestor rezerve, urma să fie inclusă în marja comercială a benzinei și motorinei o contribuție de 48 de bani pentru fiecare litru, începând cu 1 august 2026. Aplicarea măsurii a fost însă amânată cu 30 de zile.