Cum a învățat Ucraina din experiența amară a Moldovei

Rusia încearcă mereu să repete poveștile care au avut succes pentru ea – Gazprom a fost cea care a încercat să repete în Ucraina ceea ce a făcut în Moldova cu 20 de ani în urmă.

În 1994, am dublat prețul gazului – am plătit 80 de dolari, cel mai mult din Europa. Totodată, aceștia au fost nevoiți să plătească în avans la fiecare 5 zile și au introdus o penalitate pentru întârziere la plată de 128% pe an, de 17 ori mai mult decât alți clienți Gazprom. Și cel mai important, Transnistria a încetat să mai plătească pentru gaz.

Drept urmare, datoria de gaze a fost crescută artificial de-a lungul anului de la 22 de milioane la aproape 300 de milioane.

În continuare, folosind datoria acumulată artificial, Gazprom a început să șantajeze autoritățile moldovenești prin oprirea gazelor pentru a prelua controlul asupra principalelor conducte de gaz. Aceasta a dus la crearea companiei „MoldovaGaz” cu gazoducte în bilanţ, în care „Gazprom” a primit 50% în schimbul ştergerii unei părţi din datorie.

Istoria se repetă, dar cu final diferit

Și acum să ne amintim ce s-a întâmplat în 2014, când armata rusă a lansat o agresiune împotriva Ucrainei. La acea vreme, Ucraina era aproape dublată și prețul gazului, forțată să treacă la plata anticipată, iar Gazprom a început să furnizeze gaz către așa-numitul L/DPR, încercând să transfere această datorie către Naftogaz.

Această agresiune militară a avut un impact semnificativ asupra economiei și infrastructurii Ucrainei. Prețul gazului, plata anticipată și problemele legate de furnizarea de gaze au fost aspecte critice în această perioadă. Ucraina a trebuit să facă față presiunii economice și politice din partea Rusiei și să găsească soluții pentru asigurarea necesarului de energie.

Relația între Gazprom (compania rusă de gaze naturale) și Naftogaz (compania națională de gaze a Ucrainei) a fost tensionată în această perioadă, inclusiv dispute referitoare la datorii și contracte de furnizare a gazelor.

Adică exact același scenariu ca în 1994 în Moldova, în 2014 s-au încercat să-l lanseze în Ucraina.

Naftogaz le-a spus clar: ”Pentru tot ceea ce furnizați teritoriilor ocupate, plătiți din propriul buzunar.” Și ați încetat să cumpărați gaz rusesc, privând Rusia de un instrument de șantaj.

Ucraina nu a repetat greșelile pe care le-a făcut Moldova, a relatat Eurointegration.ua.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric, depășind pragul de 3 110 dolari pe uncie, în timp ce argintul a urcat la cel mai înalt nivel din ultimii 13 ani, potrivit datelor publicate de Trading Economics. Evoluția este alimentată de creșterea interesului investitorilor pentru activele de refugiu, în contextul unei tensiuni sporite în comerțul global.

Tensiunile s-au amplificat după ce presa internațională a relatat că Donald Trump urmează să anunțe miercuri un plan de majorare a tarifelor vamale pentru produse provenite dintr-un număr extins de țări, ceea ce a accentuat volatilitatea pe piețele financiare.

Pe bursa Comex, contractele futures pentru livrarea în aprilie au crescut luni cu 1%, ajungând la 3 118 dolari pe uncie. De la începutul anului, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 18%, marcând astfel cel mai mare avans trimestrial din 1986 încoace.

În paralel, prețul argintului a crescut cu 0,6%, atingând valoarea de 34,855 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Potrivit estimărilor Goldman Sachs, prețul aurului ar putea ajunge până la 3 300 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului, în cazul în care tensiunile geopolitice și comerciale vor continua să se adâncească.