Prețurile locuințelor în funcție de țară. În 2022, au crescut cu 6%. Cu cât s-au scumpit imobilele în Moldova

Prețurile locuințelor la nivel mondial au crescut în medie cu 6% pe an, între T4 2021 și T4 2022.

În termeni reali, care iau în considerare inflația, prețurile au scăzut de fapt cu 2%, pentru prima dată în ultimii 12 ani, scrie publicația visualcapitalist.com.

În pofida unei creșteri bruște a ratelor dobânzilor și a costurilor ipotecare, piețele imobiliare au fost vizibil stabile. Prețurile reale rămân cu 7% peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Analiza prețurilor proprietăților rezidențiale a fost făcută cu ajutorul datelor de la Banca Reglementelor Internaționale (BRI). În clasamentul respectiv pot fi observate creșterea nominală și reală a prețurilor locuințelor în 58 de țări și regiuni, începând cu trimestrul al patrulea din 2022:

Prețurile proprietăților din Turcia au înregistrat cel mai mare salt la nivel global, cu aproape 168%, pe fondul unei inflații galopante. Creșterea reală a prețurilor din Turcia a fost de 51%.

Cererea imobiliară a crescut în paralel cu scăderea ratelor dobânzilor. Guvernul turc a redus drastic ratele dobânzilor de la 19% la sfârșitul anului 2021 la 8,5% pentru a susține o economie în slăbire.

Multe țări europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor în termeni nominali. O piață puternică a forței de muncă și ratele scăzute ale dobânzilor au împins prețurile în sus, chiar dacă ratele la creditele ipotecare s-au dublat pe întreg continentul. În ceea ce privește creșterea reală a prețurilor, majoritatea țărilor au fost în teritoriu negativ – în special Suedia, Germania și Danemarca.

Prețurile nominale ale locuințelor din SUA au crescut cu puțin peste 7%, în timp ce creșterea reală a prețurilor s-a oprit la 0%. Prețurile au rămas ridicate, având în vedere oferta scăzută. De fapt, prețurile rezidențiale rămân cu 45% peste nivelurile de dinaintea pandemiei.

Republica Moldova nu a fost inclusă în clasament, însă sectorul imobiliar a trecut printr-o criză fără precedent. Or, creșterea bruscă a prețurilor locuințelor din 2019/2020 a fost de fapt o recuperare, după 10 ani de scădere a prețurilor, iar în prezent ele doar au ajuns la nivelul anului 2008 când un metru pătrat de spațiu locativ era de circa 900 de euro. Doar în 2022 s-a ajuns la nivelul din 2008 al unui metru pătrat de spațiu locativ, după ce mulți ani a variat între 500 și 700 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.