Fundația lui George Soros concediază 40% din angajați după ce a transferat controlul fiului său

Open Society Foundations a lui George Soros va concedia cel puțin 40% din personalul său la o lună după ce miliardarul de 92 de ani a anunțat că i-a înmânat frâiele fundației de mai multe miliarde de dolari fiului său, Alexander Soros.

Reducerile de locuri de muncă au fost anunțate într-un comunicat semnat de Alexander Soros și președintele fundației, Mark Malloch-Brown. Ei au precizat că fundația va suferi „modificări semnificative” la modelul de funcționare.

„Prin acest nou model, Consiliul își propune să transforme operațiunile din întreaga rețea globală, cu scopul de a genera o organizație mai agilă, mai capabilă să se bazeze pe realizările trecute și să se confrunte cu provocări urgente și emergente”, se arată în declarație.

Un purtător de cuvânt al Open Society Foundations a declarat pentru CNN că implementarea noii viziuni a organizației necesită „decizii dificile” și că plănuiește să-și reducă numărul de angajați cu nu mai puțin de 40% la nivel global.

Open Society Foundations are în prezent aproximativ 800 de angajați pe tot globul.
În iunie, seniorul Soros, un investitor miliardar de origine maghiară, filantrop și contribuitor la cauze liberale, a anunțat că l-a desemnat pe fiul în vârstă de 37 de ani, Alexander Soros, ca nou președinte al organizației. Într-un interviu în Wall Street Journal în care a anunțat decizia, Alexander Soros a spus că el și tatăl său „gândesc la fel”, dar că el era mai aplecat spre politic decât tatăl său. Alexander Soros a mai spus că, sub conducerea sa, a plănuit să concentreze fundația mai mult pe politica internă a SUA.
El sa întâlnit recent cu oficiali ai administrației Biden și lideri liberali din alte țări, inclusiv cu președintele Braziliei Luiz Inácio Lula da Silva și cu prim-ministrul Canadei Justin Trudeau.

Forbes estimează averea netă a lui George Soros la 6,7 miliarde de dolari, dar el a donat mult mai mult decât atât – 32 de miliarde de dolari – fundației sale din 1984.

Organizația nonprofit a Soros este „cel mai mare finanțator privat din lume al grupurilor independente care lucrează pentru justiție, guvernare democratică și drepturile omului”, potrivit site-ului fundației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concedieri #soros #conducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.