Cei mai mari băutori din lume! Pe ce loc sunt moldovenii și cât alcool consumă

04 Iul. 2023, 17:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Iul. 2023, 17:27 // Actual //  bani.md

Republica Moldova ocupă locul 54 în topul statelor după consumul de alcool pe cap de locutor dintr-un top de 189 de țări, realizat de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA). Moldovenii consumă în medie 7,4 litri de alcool per cap de locuitor.

Insulele Cook, o ţară insulară situată în Pacificul de Sud, conduce lista, cu o persoană care consumă în medie aproximativ 13 litri de alcool pur pe an – adică mai mult de 100 de pahare cu vin. Insulele Cook au aproximativ 17.500 de persoane, iar economia sa este centrată pe turism. Datele CIA spun că peste jumătate din alcoolul pe care îl consumă locuitorii Insulelor Cook provine din băuturi spirtoase, precum vodca, whisky, gin şi rom.

Marea Britanie a intrat în top 25, ocupând locul 24 din 189, în timp ce SUA a ocupat locul 35.

Trei dintre ţările din top cinci se află în Europa de Est, patria vodcii, care are unele dintre cele mai ridicate rate de alcoolism.

Mai mult de unul din 10 bărbaţi din Letonia şi Lituania, de exemplu, sunt dependenţi de alcool.

Austria, unde vârsta legală pentru consumul de alcool este de 16 ani, a încheiat topul primelor cinci ţări, are, de asemenea, o cultură puternică a berii.

Europa are cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor dintre toate continentele din lume, a declarat OMS. Potrivit datelor din 2021 ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), britanicii consumă în medie în fiecare săptămână aproximativ 4,4 halbe de bere sau 2,3 sticle de vin.

De asemenea, europenii tind să bea mai mult decât majoritatea celorlalte naţiuni, 51% din tot alcoolul consumat în ţară fiind consumat de către băutorii înrăiţi – definiţi de OCDE ca fiind cei care beau două halbe pentru bărbaţi sau o halbă de bere pentru femei pe zi.

În SUA, 213 milioane de persoane cu vârste de 18 ani şi peste au declarat că au consumat alcool la un moment dat în viaţa lor, potrivit National Survey on Drug Use and Health (NSDUH) din 2021.

Pe ultimele locuri din lista CIA, la egalitate cu 0 litri pe an, se află Bangladesh, Kuweit, Mauritania, Arabia Saudită şi Somalia.

În Bangladesh, consumul sau vânzarea de alcool era interzisă în momentul publicării datelor CIA din motive religioase. Cu toate acestea, anul trecut, ţara şi-a relaxat legile pentru a permite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.