Plombele de la drumuri au costat 700 de milioane de lei. Peste 20% sunt în stare proastă

În cinci luni ale anului, pentru reparația drumurilor au fost cheltuiți 700 de milioane de lei sau 47% din suma totală a Fondului rutier, potrivit declarației șefului interimar al Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Bejan prezent la ședința Consiliului Fondului rutier.

„Trebuie să ne mobilizăm, să avem o gestionare și o implementare mai bună a contractelor încheiate. Să fiți mai exigenți și în modul de utilizare a drumurilor. Aștept, în termeni cât mai restrânși, să începem a utiliza cântarele pentru vehiculele de mare tonaj. Cu cât drumurile sunt mai bune, cu atât este mai dinamic comerțul pe interior, iar condițiile de activitate și de circulație a cetățenilor sunt mai comode”, a spus șeful Guvernului, Dorin Recean.

Un raport al Administrației de Stat a Drumurilor relevă că în anul 2022 circa 20,91% din drumurile naționale și 27,11% din cele regionale erau în stare foarte rea, iar în stare rea erau 23,86% din drumurile naționale și 25,91% din cele regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cota drumurilor publice naționale din Republica Moldova în stare excelentă a crescut de aproape două ori anul trecut, arată Raportul privind implementarea Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2022.

Astfel în 2022 cota drumurilor publice naționale în stare excelentă a ajuns la 13,27%, în timp ce în 2021 cota lor era de 7,84%, iar în 2020 – de 6,57%.

#plombe #drumuri #reparatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.