Încasările la vamă s-au prăbușit! Venituri mai mici decât au fost planificate

În ciuda înregistrării veniturilor mai mari în primele șase luni ale anului 2023 în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, Serviciul Vamal al Republicii Moldova nu a reușit să îndeplinească planul de contribuții la buget. Datele publicate arată că, în intervalul ianuarie-iunie 2023, veniturile administrate de Serviciul Vamal au totalizat 16,3 miliarde de lei, reprezentând 42,9% din planul stabilit.

Cu toate acestea, suma contribuțiilor Serviciului Vamal la bugetul public național a depășit cu 4,9% cifrele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2022. Una dintre cele mai semnificative surse de venit pentru Serviciul Vamal a fost achitarea TVA de către entitățile economice, aducând un total de 11,26 miliarde de lei, reprezentând 69,1% din totalul contribuțiilor agenției la buget. Comparativ cu perioada similară din 2022, suma TVA achitată a crescut cu 0,5%.

Accizele la import au generat aproximativ 23% din venituri, totalizând 3,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 19,1% față de anul anterior. Printre categoriile care au adus cele mai mari venituri din accize se numără produsele petroliere importate (44,9%), produsele din tutun (29,7%) și autovehiculele (18,6%). Valoarea totală a accizelor la produsele petroliere în această perioadă a fost de 1,67 miliarde de lei (+14,2% față de anul anterior), la produsele din tutun – 1,1 miliarde de lei (+23,3%), iar la autovehicule – 0,7 miliarde de lei (+28,5%).

Pe lângă TVA și accize, taxele vamale (5,8%) și taxele pentru procedurile vamale (2,2%) au contribuit la veniturile bugetare administrate de Serviciul Vamal. Taxele vamale au totalizat 942,9 milioane de lei, în creștere cu 13,5% față de prima jumătate a anului trecut, iar taxele pentru proceduri vamale au adus 356,8 milioane de lei (+1%).

Chiar dacă veniturile au înregistrat o creștere semnificativă, faptul că planul de contribuții la buget nu a fost atins ar putea fi cauzat de factori variabili, precum fluctuațiile economice și comportamentul de contribuție al entităților economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#incasari #plan #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 19 septembrie 2025, OMV Petrom a depășit Hidroelectrica și a recâștigat poziția de cea mai valoroasă companie listată pe Bursa de Valori București, după aproape doi ani în care producătorul de energie hidro domina topul. Capitalizarea bursieră a Petrom a urcat la 54,7 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar din platformele brokerilor.

La momentul listării Hidroelectrica, pe 12 iulie 2023, diferența dintre cele două companii părea greu de recuperat: H2O debuta cu 49,5 miliarde de lei, în timp ce OMV Petrom era evaluată la doar 33,3 miliarde. În mai puțin de doi ani, Petrom nu doar că a recuperat decalajul de 16 miliarde, ci a și depășit Hidroelectrica, profitând de o strategie agresivă de investiții și de o politică generoasă de dividende.

„Cred că a venit din două direcţii: pe de o parte, rezultatele financiare bune ale SNP din ultimii doi ani, precum şi politica generoasă de dividend au făcut ca preţul acţiunii să cunoască o creştere. Pe de altă parte, preţul acţiunii H2O a înregistrat o involuţie, determinată de rezultatele financiare în scădere”, explică Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest.

Vineri, acţiunile Petrom stagnau la 0,8785 lei/acţiune, după ce compania a anunţat un dividend suplimentar de 0,02 lei/acţiune, cu un randament brut de 2,3%. AGA este programată pentru 23 octombrie, data ex-dividend pentru 10 noiembrie, iar plata pe 3 decembrie. În același timp, acțiunile Hidroelectrica au scăzut cu 1,2% până la 121,5 lei/acțiune.

Succesul OMV Petrom a fost alimentat de mai mulți factori: creșterea profitabilității, dividende consistente și planuri de investiții ambițioase. Proiectul Neptun Deep, aflat deja în construcție, va deveni cel mai mare proiect energetic offshore din România, iar compania și-a propus să atingă un portofoliu de 2,5 GW în regenerabile până în 2030, cel mai mare din România.

Contrastul de strategie este vizibil: Petrom pariază miliarde anual pe proiecte majore și diversificare în energie regenerabilă, în timp ce Hidroelectrica rămâne afectată de secetă și de absența unor proiecte de dezvoltare comparabile. De la începutul anului, acțiunile Petrom au crescut cu 24%, în timp ce Hidroelectrica a stagnat.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.