Rusia rămâne principalul furnizor de țiței al Chinei. Exporturile Moscovei au fost afectate

Rusia a rămas în iulie cel mai mare furnizor de ţiţei al Chinei, arată datele publicate duminică de Guvernul de la Beijing, chiar dacă livrările ruseşti au scăzut de la nivelul record înregistrat anterior, deoarece discounturile mai reduse şi majorarea cererii interne au afectat exporturile Moscovei, transmite Reuters.

Luna trecută, livrările de ţiţei rusesc au crescut cu 13% faţă de iulie 2022, la 8,06 milioane tone metrice, sau 1,9 milioane de barili pe zi (bpd), potrivit cifrelor publicate de Administraţia vamală chineză.

În primele şapte luni din acest an, Rusia a livrat Chinei 60,66 milioane tone de ţiţei, un avans de 25% faţă de perioada similară din 2022.

În iulie, livrările din Arabia Saudită, de 5,65 milioane tone de ţiţei, au scăzut cu 14% faţă de iulie 2022, şi cu 31% faţă de iunie 2023.

În pofida sancţiunilor occidentale şi a plafonării preţului ţiţeiului rusesc, tipul de petrol ESPO, care se exportă în Asia, are un preţ apropiat de cotaţiile de referinţă ale petrolului, deoarece cererea puternică din India şi China erodează nivelul discountului în urma sancţiunilor.

În iulie, livrările de petrol ESPO se comercializau cu un discount de 5-6 dolari per baril faţă de cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului, în timp ce în martie era un discount de 8,5 dolari per baril, conform traderilor.

Cererea mai solidă din Rusia ar urma să ducă la o scădere generală a exporturilor ruseşti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#petrol #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA