Noutăți despre cooperarea între Moldova și Banca Mondială! Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

Cea de-a șasea ediție a podcastului „Dă sens banilor” aduce noutăți despre cooperarea între Republica Moldova și Banca Mondială (BM) și planurile de viitor în cadrul acestei colaborări. Emisiunea a fost lansată în ajunul Zilei Independenței și marchează, totodată, intrarea în cel de-al patrulea deceniu de parteneriat între Banca Mondială și Republica Moldova.

Invitata jurnalistei Liliana Barbăroșie este Inguna Dobraja, Directoarea de țară a BM în Republica Moldova.

În cadrul interviului, oficiala Băncii Mondiale analizează subiecte cum ar fi: perioada dificilă de luptă cu consecințele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina și ce ar putea urma în cadrul sprijinului oferit Republicii Moldova de Banca Mondială. De asemenea, șefa oficiului BM la Chișinău descrie prioritățile agendei de cooperare și explică cum sprijinul BM ajută Republica Moldova în reformele necesare pregătirii de aderarea la UE.

„Cred că Guvernul trebuie să mențină această flexibilitate din cauza acestor incertitudini pe care le-am menționat și pentru că nu știm cum va fi următorul sezon de încălzire, ce ne va aduce iarna. Prin urmare, cred că Guvernul trebuie să rămână flexibil să poată aloca mai multe resurse decât a planificat, dar în același timp, poate are sens să revadă cheltuielile, unele cheltuieli, de exemplu, să verifice dacă sistemul de achiziții este eficient, în special bunurile și serviciile, să atragă atenția la investiții – cât de repede sunt aceste investiții materializate, deoarece dacă aștepți prea mult ca investițiile să se materializeze, atunci acestea devin costisitoare, deoarece dacă planifici să construiești un drum într-un an, iar lucrările durează doi ani, atunci ai nevoie de mai multe resurse umane și financiare. Din această cauză, este mult mai costisitor. Dacă privim la aceste lucruri, aceasta este o opțiune clară. De asemenea, cred că o altă posibilitate este implementarea reformelor paralele. Am luat în considerație raționalizarea celor mai costisitoare reforme, cum ar fi reforma sectorului de servicii, învățământului, sănătății – celor care necesită foarte multe resurse bugetare. Însă avem și opțiunea de a analiza posibilitatea raționalizării rețelei de școli, a rețelei de spitale, de exemplu. Iarăși, aceste măsuri nu vor aduce economii imediate, dar cu cât așteptăm mai mult să facem aceste lucruri, cu atât mai costisitoare vor deveni”.

La rubrica ”Bani pe scurt”, directorea BM, Inguna Dobraja a explicat ce este Banca Mondială, care sunt condițiile de oferire a împrumuturilor de către BM și ce oferă în special aceasta, granturi sau împrumuturi?

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#podcast #da sens banilor #banca Mondială #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.