Noutăți despre cooperarea între Moldova și Banca Mondială! Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

Cea de-a șasea ediție a podcastului „Dă sens banilor” aduce noutăți despre cooperarea între Republica Moldova și Banca Mondială (BM) și planurile de viitor în cadrul acestei colaborări. Emisiunea a fost lansată în ajunul Zilei Independenței și marchează, totodată, intrarea în cel de-al patrulea deceniu de parteneriat între Banca Mondială și Republica Moldova.

Invitata jurnalistei Liliana Barbăroșie este Inguna Dobraja, Directoarea de țară a BM în Republica Moldova.

În cadrul interviului, oficiala Băncii Mondiale analizează subiecte cum ar fi: perioada dificilă de luptă cu consecințele economice ale invaziei Rusiei în Ucraina și ce ar putea urma în cadrul sprijinului oferit Republicii Moldova de Banca Mondială. De asemenea, șefa oficiului BM la Chișinău descrie prioritățile agendei de cooperare și explică cum sprijinul BM ajută Republica Moldova în reformele necesare pregătirii de aderarea la UE.

„Cred că Guvernul trebuie să mențină această flexibilitate din cauza acestor incertitudini pe care le-am menționat și pentru că nu știm cum va fi următorul sezon de încălzire, ce ne va aduce iarna. Prin urmare, cred că Guvernul trebuie să rămână flexibil să poată aloca mai multe resurse decât a planificat, dar în același timp, poate are sens să revadă cheltuielile, unele cheltuieli, de exemplu, să verifice dacă sistemul de achiziții este eficient, în special bunurile și serviciile, să atragă atenția la investiții – cât de repede sunt aceste investiții materializate, deoarece dacă aștepți prea mult ca investițiile să se materializeze, atunci acestea devin costisitoare, deoarece dacă planifici să construiești un drum într-un an, iar lucrările durează doi ani, atunci ai nevoie de mai multe resurse umane și financiare. Din această cauză, este mult mai costisitor. Dacă privim la aceste lucruri, aceasta este o opțiune clară. De asemenea, cred că o altă posibilitate este implementarea reformelor paralele. Am luat în considerație raționalizarea celor mai costisitoare reforme, cum ar fi reforma sectorului de servicii, învățământului, sănătății – celor care necesită foarte multe resurse bugetare. Însă avem și opțiunea de a analiza posibilitatea raționalizării rețelei de școli, a rețelei de spitale, de exemplu. Iarăși, aceste măsuri nu vor aduce economii imediate, dar cu cât așteptăm mai mult să facem aceste lucruri, cu atât mai costisitoare vor deveni”.

La rubrica ”Bani pe scurt”, directorea BM, Inguna Dobraja a explicat ce este Banca Mondială, care sunt condițiile de oferire a împrumuturilor de către BM și ce oferă în special aceasta, granturi sau împrumuturi?

Interviul integral poate fi vizionat mai jos.

#podcast #da sens banilor #banca Mondială #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul European a aprobat miercuri un regulament ce va permite eliminarea treptată a importurilor de gaze din Rusia, potrivit Agerpres. O rezoluţie în acest sens a fost adoptată în plenul Parlamentului European cu 500 de voturi pentru, 120 împotrivă şi 32 abţineri.

Gazul natural lichefiat (GNL) rusesc de pe piaţa la vedere va fi interzis la nivelul Uniunii Europene odată cu intrarea în vigoare a regulamentului la începutul anului viitor, în timp ce importurile de gaze prin gazoducte vor fi eliminate treptat până pe 30 septembrie 2027. Noul act legislativ stabileşte şi o serie de sancţiuni pe care statele membre le vor impune operatorilor care încalcă prevederile.

La negocierile cu preşedinţia daneză a Consiliului Uniunii Europene, deputaţii europeni au insistat ca toate importurile de petrol din Rusia să fie interzise. De asemenea, ei au obţinut angajamentul Comisiei Europene de a prezenta un text legislativ în acest sens la începutul anului viitor, pentru ca interzicerea efectivă să poată intra în vigoare cât mai curând şi nu mai târziu de finalul anului 2027.

Deputaţii europeni au făcut presiuni şi pentru stabilirea unor condiţii mai stricte în care interdicţia importurilor să poată fi suspendată temporar, în situaţii de urgenţă ce ţin de securitatea energetică a Uniunii.

Pentru a elimina lacunele şi a reduce riscul de eludare a prevederilor, operatorii vor fi obligaţi să le prezinte autorităţilor vamale dovezi mai riguroase şi mai detaliate privind ţara de producţie înainte de a importa sau depozita gaze naturale.

Propunerea legislativă vine ca răspuns la faptul că Rusia foloseşte în mod sistematic aprovizionarea cu energie drept armă, un tipar care a fost documentat timp de aproape două decenii şi care a căpătat noi proporţii odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Invazia a fost însoţită de noi manipulări intenţionate ale pieţei, inclusiv prin decizia fără precedent a Gazprom de a nu umple la capacitate maximă instalaţiile de înmagazinare europene, precum şi prin întreruperile bruşte ale aprovizionării prin gazoducte, provocând o creştere a preţurilor la energie de până la opt ori faţă de nivelurile anterioare crizei.

Noul regulament, convenit deja cu Consiliul UE, trebuie să fie aprobat oficial de Consiliu înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.