Avertisment dur pentru Republica Moldova. Livrările de arme nu sunt pe placul Moscovei

Rusia avertizează Republica Moldova să nu se implice prea mult în procesul de ”susținere” a Kievului. Astfel de acțiuni, mai consideră Moscova, pun în pericol securitatea în regiune.

Avertisment dur pentru Republica Moldova. Ministerul de Externe de la Moscova a avertizat direct regimul de al Chișinău, să nu mai susțină Ucraina. În caz contrar, securitatea din regiune ar urma să fie pusă în pericol.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe nu, Maria Zaharova acuză regimul de la Chișinău că poate deveni complice la crimele de război.

”Aș dori să avertizez Chișinăul, oficial, să nu se implice prea mult în procesul de susținere a Ucrainei, deoarece acest lucru nu numai că va pune în pericol stabilitatea și securitatea în regiune, dar va face de fapt din Republica Moldova un complice la crimele de război ale regimului de la Kiev”, a declarat oficialul.

Zaharova a mai subliniat că, în pofida statutului de neutralitate consacrat în Constituția Republicii Moldova, Occidentul ”continuă să antreneze activ” țara în conflictul ucrainean.

”Am avertizat în repetate rânduri Chișinăul oficial despre consecințele dezastruoase ale unor astfel de pași. Toți politicienii moldoveni rezonabili cărora le pasă de viitorul statului lor trag literalmente un semnal de alarmă în această privință. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești continuă să tragă țara în abis, acolo unde se află deja Ucraina vecină”, a mai spus purtătoarea de cuvânt.

Republica Moldova acuzată că ajută Ucraina

Oficialul de la Moscova a mai spus, de asemenea, că Rusia observă transformarea treptată a Republicii Moldova într-un ”apendice logistic al regimului de la Kiev”.

Imediat după începerea operațiunii militare speciale, Chișinăul a început livrări pe scară largă către Ucraina de diverse bunuri. Printre acestea, combustibil, medicamente sau alimente alimente.

Rusia consideră că problema livrărilor de arme către Ucraina, prin teritoriul Republicii Moldova nu pot decât să provoace îngrijorare.

Ministerul de Externe de la Moscova a mai anunțat că este la curent cu lucrările făcute de Republica Moldova. Este vorba despre reabilitarea unei magistrale feroviare dar și consolidarea pistei de la Aeroportul din Chișinău.

”Nu este o coincidență faptul că astăzi, sub supravegherea SUA și a UE, și pe cheltuiala lor, se lucrează activ la îmbunătățirea infrastructurii feroviare și rutiere critice a Moldovei. Cu o frecvență impresionantă, inspectorii americani evaluează fezabilitatea primirii aeronavelor de mare tonaj pe aeroportul din Chișinău”, a subliniat Zaharova.

Interzicerea libertății de exprimare. Avertisment dur pentru Republica Moldova

În plus, diplomatul a mai atras atenția asupra faptului că Republica Moldova este la egalitate cu Ucraina „în problema distrugerii libertății de exprimare”.

Rusia susține că autoritpățile locale duc o luptă împotriva opozanților politici ai regimului. Moldova a avut ideea de a crea un alt instrument de suprimare a disidenței în spațiul public.

”La 18 august, a intrat în vigoare legea privind Centrul de comunicare strategică și lupta împotriva dezinformării. În același timp, Chișinăul nu ascunde că activitatea noii structuri va avea ca scop contracararea „propagandei rusești”, a declarat Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a anuțat că autoritățile moldovenești, încălcă flagrant toate obligațiile lor internaționale în domeniul asigurării libertății presei. Informațiile care ajung la oameni sunt filtrate, presa rusă fiind aproape interzisă.

”În același timp, activitățile presei pro-occidentale și ucrainene din Moldova, care manipulează liber opinia publică și impun narațiuni vădit antirusești fără nicio restricție, nu sunt restricționate în niciun fel și este puțin probabil să primească evaluări critice din partea centrului în curs de înființare”, a conchis diplomatul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zaharova #acuzatii #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.