O țară din Europa cheltuie sute de milioane de euro pentru distrugerea vinului produs în exces

Guvernul va aloca 200 de milioane de euro pentru a finanța distrugerea producției excedentare de vin, relatează The Guardian.

Din cauza schimbărilor obiceiurilor de consum, crizei costului vieții și efectelor Covid-19, mai multe regiuni importante producătoare de vin din Franța, în special zona Bordeaux, se confruntă cu dificultăți. Potrivit asociației locale a agricultorilor, scăderea cererii de vin a dus la o supraproducție, la o scădere bruscă a prețurilor și la dificultăți financiare majore care afectează unul din trei producători de vin din regiunea Bordeaux. Regiunea sud-vestică Languedoc, cea mai mare zonă viticolă a țării, cunoscută pentru vinurile sale roșii corpolente, a fost și ea puternic afectată de scăderea cererii de vin.

Vineri, 25 august, ministrul Agriculturii, Marc Fesneau, a anunțat că un fond inițial al UE de 160 de milioane de euro pentru distrugerea vinului a fost suplimentat la 200 de milioane de euro de către guvernul francez.
Fondurile sunt menite să oprească prăbușirea prețurilor și pentru ca producătorii de vinuri să poată găsi din nou surse de venit.

Alcoolul din vinul distrus poate fi vândut companiilor pentru a fi utilizat în produse nealimentare, cum ar fi dezinfectantul pentru mâini, produsele de curățare și parfumurile.

”Producem prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție, așa că pierdem bani”, a declarat Jean-Philippe Granier, de la asociația producătorilor de vin din Languedoc, potrivit Adevărul.

Cultivatorilor de struguri li se recomandă să să treacă la alte produse
În iunie, ministerul Agriculturii a anunțat 57 de milioane de euro pentru a finanța smulgerea a aproximativ 9.500 de hectare de viță-de-vie în regiunea Bordeaux, în timp ce alte fonduri publice sunt disponibile pentru a încuraja cultivatorii de struguri să treacă la alte produse, cum ar fi măslinele.

Pe lângă tendința pe termen lung a consumatorilor de a se orienta către bere și alte băuturi, industria a fost grav afectată de pandemia Covid, care a închis restaurantele și barurile din întreaga lume, ceea ce a dus la o scădere drastică a vânzărilor. De asemenea, scumpirea alimentelor și a combustibilului i-a determinat pe cumpărători să-și reducă cheltuielile pentru bunuri neesențiale, cum ar fi vinul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#distrugere #țară #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.