O țară din Europa cheltuie sute de milioane de euro pentru distrugerea vinului produs în exces

Guvernul va aloca 200 de milioane de euro pentru a finanța distrugerea producției excedentare de vin, relatează The Guardian.

Din cauza schimbărilor obiceiurilor de consum, crizei costului vieții și efectelor Covid-19, mai multe regiuni importante producătoare de vin din Franța, în special zona Bordeaux, se confruntă cu dificultăți. Potrivit asociației locale a agricultorilor, scăderea cererii de vin a dus la o supraproducție, la o scădere bruscă a prețurilor și la dificultăți financiare majore care afectează unul din trei producători de vin din regiunea Bordeaux. Regiunea sud-vestică Languedoc, cea mai mare zonă viticolă a țării, cunoscută pentru vinurile sale roșii corpolente, a fost și ea puternic afectată de scăderea cererii de vin.

Vineri, 25 august, ministrul Agriculturii, Marc Fesneau, a anunțat că un fond inițial al UE de 160 de milioane de euro pentru distrugerea vinului a fost suplimentat la 200 de milioane de euro de către guvernul francez.
Fondurile sunt menite să oprească prăbușirea prețurilor și pentru ca producătorii de vinuri să poată găsi din nou surse de venit.

Alcoolul din vinul distrus poate fi vândut companiilor pentru a fi utilizat în produse nealimentare, cum ar fi dezinfectantul pentru mâini, produsele de curățare și parfumurile.

”Producem prea mult, iar prețul de vânzare este sub prețul de producție, așa că pierdem bani”, a declarat Jean-Philippe Granier, de la asociația producătorilor de vin din Languedoc, potrivit Adevărul.

Cultivatorilor de struguri li se recomandă să să treacă la alte produse
În iunie, ministerul Agriculturii a anunțat 57 de milioane de euro pentru a finanța smulgerea a aproximativ 9.500 de hectare de viță-de-vie în regiunea Bordeaux, în timp ce alte fonduri publice sunt disponibile pentru a încuraja cultivatorii de struguri să treacă la alte produse, cum ar fi măslinele.

Pe lângă tendința pe termen lung a consumatorilor de a se orienta către bere și alte băuturi, industria a fost grav afectată de pandemia Covid, care a închis restaurantele și barurile din întreaga lume, ceea ce a dus la o scădere drastică a vânzărilor. De asemenea, scumpirea alimentelor și a combustibilului i-a determinat pe cumpărători să-și reducă cheltuielile pentru bunuri neesențiale, cum ar fi vinul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#distrugere #țară #vin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul scoate la privatizare mai multe întreprinderi și active importante, inclusiv Fabrica de Sticlă din Chișinău, Hotelul „Zarea”, Editura „Lumina” și întreprinderea editorial-poligrafică „Știința”, după ce Guvernul a aprobat modificarea listei bunurilor supuse privatizării.

Agenția Proprietății Publice susține că noile modificări au scopul de a face procesul de privatizare mai clar și mai previzibil pentru investitori. Astfel, în lista bunurilor va apărea o nouă rubrică – „modalitatea de privatizare” – care va arăta exact cum va fi vândut fiecare activ: prin licitație, concurs investițional sau pe piața reglementată.

Una dintre cele mai importante întreprinderi vizate este Î.S. „Fabrica de sticlă din Chișinău”, care va fi privatizată prin concurs investițional. Autoritățile spun că întreprinderea are nevoie urgentă de investiții pentru modernizare, având active puternic depreciate, însă rămâne unul dintre cei mai mari producători de ambalaje din sticlă din țară și exportă în peste 30 de state.

În cazul Hotelului „Zarea”, APP propune privatizarea prin licitație. Potrivit notei informative, hotelul nu mai este competitiv pe piață și generează profituri foarte mici, deși este amplasat într-o zonă ultracentrală a Chișinăului și are un potențial imobiliar ridicat. Autoritățile spun că investitorii ar putea transforma activul în proiecte mixte – hotel, apart-hotel, oficii sau spații comerciale.

La privatizare vor merge și Î.S. „Editura Didactică de Stat Lumina” și Î.S. Editorial-Poligrafică „Știința”. APP susține că aceste întreprinderi activează într-un sector dominat deja de companii private, au probleme financiare și sunt afectate de scăderea cererii pentru produsele tipărite tradiționale.

Totodată, Guvernul a decis includerea în lista bunurilor supuse privatizării a întreprinderii chimice „Izomer”, care nu mai are activitate operațională de câțiva ani și funcționează cu active minime. Autoritățile consideră că privatizarea este singura soluție pentru valorificarea activelor și eventuala relansare a afacerii.

Documentul mai prevede vânzarea unor participații minoritare ale statului în companii, precum Moldindconbank și „Limi-Impex” prin piața reglementată.

Potrivit APP, măsurile fac parte din agenda de reforme și au scopul de a atrage investiții private, de a eficientiza administrarea activelor statului și de a crește transparența procesului de privatizare.