OPEC+ reduce drastic producția de petrol! Vine marea scumpire a carburanților. Șoferii vor fi îngroziți

Extinderea de către Arabia Saudită şi Rusia a reducerilor de producţie până la finalul anului va duce la un deficit de aprovizionare substanţial în trimestrul patru, conform previziunilor Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), publicate miercuri, transmite Reuters.

În 2022, grupul OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a început limitarea furnizării pentru a sprijini creşterea preţului petrolului. Luna aceasta, cotaţia ţiţeiului Brent a depăşit 90 dolari per baril, pentru prima dată în acest an, după ce Arabia Saudită şi Rusia au anunţat o reducere combinată a producţiei cu 1,3 milioane de barili pe zi (bpd) până la finalul lui 2023.

Decizia statelor membre OPEC+ de a reduce de la începutul anului producţia cu 2,5 milioane bpd a fost până acum compensată de livrările mai mari de la producători din afara grupului, inclusiv Statele Unite, Brazilia şi Iran, apreciază IEA.

„Dar din septembrie încolo, pierderile de producţie ale OPEC+ vor duce la un deficit de aprovizionare substanţial în trimestrul patru”, avertizează IEA. Instituţia estimează că lipsa reducerilor la începutul anului viitor va determina un surplus de petrol pe piaţă, deşi stocurile vor fi la un nivel scăzut, sporind riscul creşterii volatilităţii într-un mediu economic fragil.

Temerile economice, în special în urma redresării mai lente a Chinei după pandemie, au fost amplificate de îngrijorările că ratele dobânzilor vor rămâne ridicate în SUA. Totuşi, cererea în China, cel mai mare importator global de petrol, a rămas până acum „în mod remarcabil neafectată de scăderea activităţii economice”, apreciază IEA.

Atât IEA cât şi OPEC sunt optimiste în privinţa cererii din China în acest an, astfel încât cele două instituţii nu au modificat semnificativ previziunile privind cererea globală de petrol în 2023 şi în 2024.

IEA estimează că anul acesta cererea globală de petrol va creşte cu 2,2 milioane bpd, în timp ce OPEC se aşteaptă la un avans de 2,44 milioane bpd.

În schimb, pentru anul viitor IEA se aşteaptă la o încetinire a creşterii cererii globale de petrol cu un milion bpd, în timp ce OPEC se aşteaptă la un avans de 2,25 milioane bpd.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #petrol #pret #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.