OPEC+ reduce drastic producția de petrol! Vine marea scumpire a carburanților. Șoferii vor fi îngroziți

Extinderea de către Arabia Saudită şi Rusia a reducerilor de producţie până la finalul anului va duce la un deficit de aprovizionare substanţial în trimestrul patru, conform previziunilor Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), publicate miercuri, transmite Reuters.

În 2022, grupul OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a început limitarea furnizării pentru a sprijini creşterea preţului petrolului. Luna aceasta, cotaţia ţiţeiului Brent a depăşit 90 dolari per baril, pentru prima dată în acest an, după ce Arabia Saudită şi Rusia au anunţat o reducere combinată a producţiei cu 1,3 milioane de barili pe zi (bpd) până la finalul lui 2023.

Decizia statelor membre OPEC+ de a reduce de la începutul anului producţia cu 2,5 milioane bpd a fost până acum compensată de livrările mai mari de la producători din afara grupului, inclusiv Statele Unite, Brazilia şi Iran, apreciază IEA.

„Dar din septembrie încolo, pierderile de producţie ale OPEC+ vor duce la un deficit de aprovizionare substanţial în trimestrul patru”, avertizează IEA. Instituţia estimează că lipsa reducerilor la începutul anului viitor va determina un surplus de petrol pe piaţă, deşi stocurile vor fi la un nivel scăzut, sporind riscul creşterii volatilităţii într-un mediu economic fragil.

Temerile economice, în special în urma redresării mai lente a Chinei după pandemie, au fost amplificate de îngrijorările că ratele dobânzilor vor rămâne ridicate în SUA. Totuşi, cererea în China, cel mai mare importator global de petrol, a rămas până acum „în mod remarcabil neafectată de scăderea activităţii economice”, apreciază IEA.

Atât IEA cât şi OPEC sunt optimiste în privinţa cererii din China în acest an, astfel încât cele două instituţii nu au modificat semnificativ previziunile privind cererea globală de petrol în 2023 şi în 2024.

IEA estimează că anul acesta cererea globală de petrol va creşte cu 2,2 milioane bpd, în timp ce OPEC se aşteaptă la un avans de 2,44 milioane bpd.

În schimb, pentru anul viitor IEA se aşteaptă la o încetinire a creşterii cererii globale de petrol cu un milion bpd, în timp ce OPEC se aşteaptă la un avans de 2,25 milioane bpd.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #petrol #pret #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.