Drumul Chișinău - Leușeni se va lărgi la patru benzi de circulație

Guvernul Republicii Moldova a dat undă verde pentru inițierea negocierilor referitoare la Acordul de împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru implementarea Proiectului de reabilitare a drumurilor „Moldova V”. Acest proiect va implica reabilitarea și modernizarea a două sectoare majore de drum național.

Din fondurile oferite, se prevede reabilitarea și modernizarea sectorului 2 al drumului M2, centura orașului Chișinău, prin extinderea acestuia la 4 benzi de circulație, pe o distanță estimată de aproximativ 7 kilometri. Această îmbunătățire a infrastructurii rutiere va sprijini fluidizarea traficului și va îmbunătăți condițiile de circulație pentru locuitorii și vizitatorii din această zonă.

De asemenea, proiectul vizează reabilitarea a aproximativ 85 de kilometri de drum pe traseul M1, începând de la frontiera cu România și parcurgând localitățile Leușeni, Chișinău, Dubăsari, până la frontiera cu Ucraina. Această extindere și modernizare a drumului va aduce beneficii semnificative în ceea ce privește conectivitatea și accesibilitatea între regiuni.

Acordul inițial presupune contractarea unui împrumut în valoare totală de 150 de milioane de euro. Această sumă constituie 50% din cofinanțarea Proiectului de reabilitare a drumurilor „Moldova V”, în timp ce cealaltă jumătate a sumei este alocată de Banca Europeană de Investiții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#drum #reabilitare #leuseni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.