Lupta se încinge pentru terminalul de bitum de la Constanța unde s-a înscris și un moldovean. Azerii intră în cursă

Socar Petroleum SA, subsidiara românească a gigantului petrolier de stat omonim al Azerbaidjanului, s-a alăturat din mers listei de potențiali investitori interesați să se asocieze cu Oil Terminal într-un proiect de construire a unei facilități de depozitare și manipulare de bitum pe un amplasament de la Constanța al companiei românești de stat. În vară, autoritățile românești și cele azere au discutat despre posibila extindere în România a Socar.

Oil Terminal primise inițial oferte indicative în acest sens, exprimate prin scrisori de intenție, de la un număr de 6 companii, printre care nu se număra și cea azeră.

Cele 6 au primit ulterior de la Oil Terminal solicitare de depunere de oferte ferme, până pe 20 decembrie 2023, în vederea constituirii unui parteneriat pentru construirea unui terminal de bitum în Portul Constanța.

Între timp, încă două firme au mai transmis scrisori de intenție în acest scop.

″Având în vedere că Societatea Oil Terminal este interesată în a identifica în mod competitiv și transparent cea mai bună soluție pentru această investiție, a comunicat celor două firme că trebuie să asume intrarea în competiție în această etapă, fără parcurgerea celor anterioare, cu condiția respectării termenului limită de depunere a ofertelor, respectiv 20.12.2023 – termen de decădere din procedură. În data de 20.11.2023, SOCAR Petroleum SA a confirmat acceptarea condițiilor″, a transmis compania românească de stat.

Socar Petroleum SA a terminat anul trecut cu profit net de 5,3 milioane lei, la un rulaj de aproape 2,6 miliarde lei. Compania deține circa 70 de benzinării în România. În plus, importă și distribuie pe plan local și produse petrochimice, precum metanol, uree, polietilenă și polipropinenă, operând trei depozite, la Teiuș, Onești și Constanța.

Oil Terminal vrea să construiască un terminal de bitum pe un amplasament propriu și caută parteneri în acest scop, întrucât nu are suficiente fonduri proprii.

″În prezent, în Incinta Port Constanța funcționează un singur furnizor de servicii de manipulare și depozitare bitum. Apreciem oportună implicarea într-un proiect nou cu un partener capabil să comercializeze pe piața românească și în țările vecine respectivul produs, care să cunoască piața de distribuție pentru acest produs, să dețină know-how în domeniu și să asigure un flux constant de marfă pe o perioadă semnificativă de timp. Acest terminal de bitum poate fi amplasat pe actuala platformă a Secției Platformă Port, situată în incinta portului Constanța, Dana 69″, se arăta în anunțul inițial al companiei de stat.

Ceilalți competitori pentru proiectul de terminal de bitum de la Constanța sunt:

Takida Terminal SRL, angrosist de combustibili înființat anul trecut și controlat de omul de afaceri Constantin Leonov, din Republica Moldova;

Euronova Energies SA, trader de țiței și produse petroliere înregistrat în Elveția, client al Oil Terminal;

Frial SA, operator logistic și de depozitare în Portul Constanța controlat indirect și condus de omul de afaceri libanez Fouad Khayat, business cu rulaj de peste 28 milioane lei anul trecut;

OMV Petrom;

Trafigura Pte. Ltd., divizia din Singapore a gigantului omonim al tradingului de mărfuri;

Vitaro Energy SRL, subsidiară românească a conglomeratului de trading de mărfuri Vitol, cu cifră de afaceri de aproape 100 milioane lei în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#socar #moldovean #terminal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.