Nouă companii reprezintă Republica Moldova la „Săptămâna Verde” de la Berlin

În perioada 19-28 ianuarie, la Berlin are loc tradiţionalul târg internaţional de produse alimentare, agricultură şi horticultură – Grüne Woche sau Săptămâna Verde. Evenimentul reuneşte în acelaşi loc antreprenori din domeniul agroalimentar din lumea întreagă.

În acest an, expoziţia găzduieşte 1400 de participanţi din 60 de ţări. Printre aceştia se numără nouă producători din Republica Moldova, care au mers în Germania cu cele mai bune vinuri, produse de panificaţie şi dulciuri. Printre reprezentanţii ţării nostre este şi Castel Mimi, producător de vinuri care promovează în cadrul expoziţiei vinurile din soiuri autohtone.

„Aşa cum Castel Mimi este promotorul vinurilor din soiuri autohtone, am ales să mergem la Berlin cu vinurile noastre produse din struguri autohtoni. Astfel, cei 300 de mii de vizitatori care participă la eveniment au ocazia să ne cunoască ţara şi soiurile cu care ne mândrim. Invităm moldovenii din diaspora care se află la Berlin să viziteze standurile ţării noastre, să aleagă produsele noastre moldoveneşti şi să promoveze brandul de ţară”, se arată într-o postare publicată pe pagina Castel Mimi.

Grüne Woche se află la cea de-a 88-a ediţie, iar la evenimentul din acest an participă şi o delegaţie de la Ministerul Agriculturii şi Industiei Alimentare, în frunte cu ministrul Vladimir Bolea.

#Berlin #Castel Mimi #Târg

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.