Fenomenul ciudat al statului în stat dezvăluit de Oleg Tofilat: CFM persecutată și sufocată de ingerințele „justiției”

Oleg Tofilat, directorul CFM care și-a înaintat cererea de demisie, în datata de 29 ianuarie, a explicat, într-o postare pe Facebook, motivele demisiei din fruntea întreprinderii.

În postare, Tofilat a evidențiat trei principale motive care l-au determinat să-și prezinte demisia. În primul rând, el a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la continuitatea activităților CFM, subliniind necesitatea de lichiditate și proficientă operațională. Directorul a subliniat că instrumentele corporative de care dispune nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții, iar măsurile esențiale, cum ar fi capitalizarea și vânzarea activelor ne-operaționale, sunt în responsabilitatea factorilor de decizie politici.

În al doilea rând, Tofilat a adus în discuție incoerența viziunilor dintre politic și corporativ, identificând divergențe esențiale în abordarea întrebărilor privind finanțarea CFM și prioritățile în reforma feroviară. A evidențiat întrebări precum dacă Calea Ferată ar trebui să fie o afacere sau un serviciu de interes public, și ce este prioritar în reforma feroviară – forma sau conținutul.

Cel de-al treilea motiv al demisiei a fost legat de lipsa protecției față de ingerințele adverse ale „justiției” și „organelor de control”. Oleg Tofilat a criticat rapoartele inspecției financiare, catalogându-le între „inepte și criminale”. De asemenea, a menționat prestigia organelor de securitate și anchetă, exprimând nemulțumirea față de lipsa susținerii în revitalizarea întreprinderii.

În încheierea postării, Oleg Tofilat a subliniat că demisia sa vine în contextul în care întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii de decizie nu pot ajunge la o viziune comună de remediere. El consideră că un manager responsabil este obligat să-și prezinte demisia în astfel de circumstanțe.

Tofilat a promis că va prezenta un raport de activitate în curând, evidențiind reușitele CFM din ultimii trei ani. A mulțumit echipei de management, colectivului de feroviari, consiliului de administrație, partenerilor și tuturor celor care au fost implicați în proiectele de dezvoltare ale CFM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demisie #CFM #Tofilat #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament