Fenomenul ciudat al statului în stat dezvăluit de Oleg Tofilat: CFM persecutată și sufocată de ingerințele „justiției”

Oleg Tofilat, directorul CFM care și-a înaintat cererea de demisie, în datata de 29 ianuarie, a explicat, într-o postare pe Facebook, motivele demisiei din fruntea întreprinderii.

În postare, Tofilat a evidențiat trei principale motive care l-au determinat să-și prezinte demisia. În primul rând, el a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la continuitatea activităților CFM, subliniind necesitatea de lichiditate și proficientă operațională. Directorul a subliniat că instrumentele corporative de care dispune nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții, iar măsurile esențiale, cum ar fi capitalizarea și vânzarea activelor ne-operaționale, sunt în responsabilitatea factorilor de decizie politici.

În al doilea rând, Tofilat a adus în discuție incoerența viziunilor dintre politic și corporativ, identificând divergențe esențiale în abordarea întrebărilor privind finanțarea CFM și prioritățile în reforma feroviară. A evidențiat întrebări precum dacă Calea Ferată ar trebui să fie o afacere sau un serviciu de interes public, și ce este prioritar în reforma feroviară – forma sau conținutul.

Cel de-al treilea motiv al demisiei a fost legat de lipsa protecției față de ingerințele adverse ale „justiției” și „organelor de control”. Oleg Tofilat a criticat rapoartele inspecției financiare, catalogându-le între „inepte și criminale”. De asemenea, a menționat prestigia organelor de securitate și anchetă, exprimând nemulțumirea față de lipsa susținerii în revitalizarea întreprinderii.

În încheierea postării, Oleg Tofilat a subliniat că demisia sa vine în contextul în care întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii de decizie nu pot ajunge la o viziune comună de remediere. El consideră că un manager responsabil este obligat să-și prezinte demisia în astfel de circumstanțe.

Tofilat a promis că va prezenta un raport de activitate în curând, evidențiind reușitele CFM din ultimii trei ani. A mulțumit echipei de management, colectivului de feroviari, consiliului de administrație, partenerilor și tuturor celor care au fost implicați în proiectele de dezvoltare ale CFM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demisie #CFM #Tofilat #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială