„Tunurile” din contractul la gaz semnat de Spînu cu Miller, luate la puricat de procurori

Procuratura anunță că investighează contractul la gaz din anul 2021 semnat de către ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu și șeful Gazprom, Alexei Miller.

”Analizând circumstanțele de fapt ale cazului în raport cu normele legale, în vederea asigurării unei anchete eficiente și stabilirii adevărului obiectiv, fiind necesar a utiliza toate procedeele probatorii prevăzute de Codul de procedură penală, fapt posibil a fi realizat doar în cadrul urmăririi penale, la 29 aprilie 2022 Procuratura Generală a dispus pornirea urmării penale pe caz în baza art.327 alin.(2) lit.b1) și art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal”, se arată în informația Procuraturii furnizată pentru PUBLIKA.

În data de 6 februarie, economistul Veaceslav Ioniță susținea că Procuratura Generală are pe rol mai multe dosare cu privire la achiziția gazelor naturale din ultimii ani, iar aceste dosare avansează mai repede decât și-ar dori unii.

„În opinia mea, cu o probabilitate de 98 la sută, cred că se întâmplă următorul lucru: la Procuratura Generală sunt niște dosare pe gaz pe rol. Dosarele astea avansează mai repede decât și-ar dori unii. Asupra Procuraturii Generale se face presiune ca să se mai liniștească băieții. (..) La gaz, mulți au crezut că ieșirea mea publică este o acțiune ca să încurajez procuratura să meargă mai departe. Și acum voi face o mea culpa. Trebuie să recunosc că în ultima vreme am fost cam rece față de procuratură. Credeam că ei nu prea merg. Îmi cer scuze de la toți. De azi înainte nu o să mai fiu rece. Cu tot ce va fi necesar, cu cea mai mare plăcere, voi ajuta. Mai mult nu am voie să spun”, spunea Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #procuratura #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova a transportat în luna august 46 548 de tone de mărfuri, dintre care 28 529 de tone au fost exporturi, iar alte 18 019 tone au fost transportate în regim de tranzit.

Potrivit datelor publicate de CFM, cea mai mare cantitate destinată exportului a fost reprezentată de rapiță – 10 789 de tone. Alte 7 526 de tone au fost semințe de culturi oleaginoase, 7 428 de tone – grâu, iar 2 786 de tone – boabe de mazăre.

În cazul tranzitului, pe ruta Basarabeasca–Galați au fost transportate 5 773 de tone de linte și 1 559 de tone de rapiță. Pe ruta Basarabeasca–Reni au fost transportate 2 470 de tone de ulei de floarea-soarelui și 6 031 de tone de orz, iar pe ruta Mohyliv-Podilskyi–Ungheni (CFR) – 3 186 de tone de grâu.

Precizăm că Republica Moldova și Ucraina au ajuns la un acord privind transportul mărfurilor ucrainene în tranzit pe teritoriul țării noastre. Începând cu 10 august și până la sfârșitul anului 2026, tariful pentru acest tip de transport a fost redus cu 50%.

Înțelegerea urmărește să ofere Ucrainei rute alternative pentru export și import, inclusiv către porturi din România. Una dintre variantele discutate este transportarea cerealelor ucrainene pe cale ferată prin Republica Moldova spre Portul Constanța, în condițiile în care infrastructura portuară ucraineană este afectată de atacurile rusești.

Autoritățile de la Chișinău susțin că tranzitul ucrainean nu afectează transportul producției agricole moldovenești. Potrivit CFM, toate vagoanele proprii destinate cerealelor sunt rezervate prioritar agricultorilor și companiilor din Republica Moldova, iar mărfurile ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane proprii ale operatorilor din Ucraina.

În același timp, CFM a anunțat că acordarea tarifului redus pentru tranzitul ucrainean a generat deja peste un milion de lei venituri pentru întreprindere, iar autoritățile estimează că oportunitatea economică ar putea ajunge la câteva milioane de euro.