Austriecii vor să pună punct contractului OMV de achiziție a metanului de la Gazprom

Ministrul austriac al energiei, Leonore Gewessler, a anunțat luni că Austria ia în considerare măsuri radicale pentru a reduce dependența sa de gazele naturale rusești, inclusiv posibilitatea de a pune capăt contractului pe termen lung al companiei energetice OMV de a cumpăra gaze de la Gazprom, transmite Reuters.

Această decizie vine în contextul în care importurile de gaze rusești au crescut în ciuda preocupărilor cu privire la dependența excesivă de Rusia și la riscul de a fi afectată de instabilitatea din regiunea Ucrainei. Gewessler a subliniat că este necesară o diversificare urgentă a surselor de energie pentru a asigura securitatea energetică a Austriei.

Deși Austria a încercat să găsească furnizori alternativi de gaze naturale după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, cota importurilor de gaze rusești a atins un nou record de 98% în decembrie, în creștere față de 76% în luna anterioară.

Ministrul Gewessler a subliniat că piața energetică și companiile din domeniu trebuie să își asume responsabilitatea de a reduce dependența de gazul rusesc într-un ritm mai rapid. În acest sens, ministerul energiei a solicitat grupului de gândire economic Wifo să elaboreze un studiu până în vară privind impactul economic al încetării contractului cu Gazprom și pericolele persistenței dependenței de gazul rusesc.

Planurile ministerului includ și impunerea unor cerințe stricte companiilor care vând gaze în Austria pentru a reduce proporția de gaze rusești în mixul lor energetic. Aceste măsuri vor necesita sprijin parlamentar și vor fi supuse unei dezbateri politice viitoare.

Cu alegeri parlamentare programate în toamnă, implicarea partidelor politice în aceste planuri va fi esențială pentru determinarea direcției politicii energetice a Austriei în următorii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazpom #metan #austria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.