Bani EN-GROS pentru Banca Națională a Moldovei! Patru tiruri pline cu lei au ajuns la banca centrală

Un convoi din patru autotrenuri și o camionetă, dotate cu girofaruri, dar și escortate de echipaje ale INSP și microbuze cu mascații detașamentului cu destinație specială „Alfa” al SIS, au fost surprinse deplasându-se ieri pe traseul Leușeni-Chișinău, scrie pulsmedia.md

Din imaginile video, se vede că cele patru autotrenuri sunt escortate cu girofaruri și se deplasează grăbite în direcția mun.Chișinău. TIR-urile au fost observate și pe bulevardul Grigore Vieru din Capitală.

TIR-urile au trecut prin Punctul de trecere a frontierei de stat Albița-Leușeni, la scurt timp după ce acestea au fost deblocate de către agricultorii-protestatari.

Potrivit surselor PulsMedia.MD din cadrul SIS, cele patru TIR-uri, dar și camioneta, ar fi un transportat valori ale statului, fapt care oficial nu va fi confirmat sau infirmat de nici o autoritate publică din cauza că unele aspecte ale activității BNM cad sub incidența Legii cu privire la secretul de stat.

Mai exact, sursele susțin că cele patru TIR-uri au adus la Banca Națională a R.Moldova un lot de bancnote și monede noi-nouțe.

Aici este de menționat că, Leul moldovenesc, atât bancnotele cât și monedele naționale, sunt produse în Franța, iar TIR-urile suprinse ieri fiind escortate de mascații SIS și INSP, a fost nimic altceva decât un lot nou de lei care are menirea să înlocuiască bancnotele și monedele uzate sau retrase din circuit.

Aceastea sun proceduri uzuale și au loc cu regularitate. Anterior acestea erau aduse cu avionul pe Aeroportul Internațional Chișinău, iar apoi escortate de SIS și INSP la BNM.

Nu cunoaștem dacă de data aceasta au fost aduse cu avionul pe unul din aeroporturile din România, sau dacă au fost aduse cu autotrenurile din Franța, dar nici motivul pentru care a fost schimbată metoda de aducere a leilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tir #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.