Datoria globală a atins un nou record în 2023, de 313.000 miliarde de dolari. Economiile cele mai problematice

Un indicator ce măsoară Nivelul datoriei mondiale arată că aceasta a crescut în trimestrul patru din 2023 până nivelul record de 313.000 miliarde de dolari, iar statele în curs de dezvoltare au înregistrat un nou vârf al raportului datorie/PIB, se arată într-un raport al Institutului Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar, transmite Reuters.

În ultimele trei luni din 2023, datoria mondială a crescut în ritm anual cu peste 15.000 miliarde de dolari. În urmă cu aproape un deceniu, nivelul datoriei se situa la aproximativ 210.000 miliarde de dolari, conform IIF.

”Aproximativ 55% din această creştere provine de pe pieţele mature, în special SUA, Franţa şi Germania”. Pe plan global, raportul datorie/PIB a scăzut anul trecut cu aproximativ două puncte procentuale, la aproape 330%, apreciază Institutul Internaţional pentru Finanţe.

Deşi reducerea acestui indicator ”este considerabilă” în ţările dezvoltate, unele pieţe emergente înregistrează noi niveluri record ale raportului datorie/PIB, care arată capacitatea unei ţări de a-şi achita datoriile. India, Argentina, China, Rusia, Malaysia şi Africa de Sud au înregistrat cele mai semnificative creşteri, semnalând potenţiale dificultăţi în achitarea datoriilor.

”În contextul posibilei reduceri a dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA (Fed), incertitudinile privind traiectoria politicii monetare a Statelor Unite şi a dolarului SUA ar putea spori volatilitatea de pe pieţe şi s-ar putea înăspri condiţiile de finanţare, pentru ţările cu dependenţă relativ ridicată de împrumuturile externe”, se arată în raport.

IIF consideră că economia mondială arată ”rezilienţă” faţă de volatilitatea costurilor de împrumut, ceea ce duce la o redresare a încrederii investitorilor. Apetitul pentru împrumuturi este în creştere anul acesta, în special pe pieţele emergente, pe fondul majorării emiterilor de obligaţiuni suverane.
Vânzările de obligaţiuni internaţionale ale guvernelor din ţările emergente au atins nivelul ridicat record de 47 miliarde de dolari în ianuarie, conduse de economiile emergente mai puţin riscante, cum ar fi Arabia Saudită, Mexic şi România.
Dacă încrederea investitorilor rămâne ridicată, s-ar putea inversa tendinţa de reducere a gradului de îndatorare a guvernelor europene şi a companiilor non-financiare de pe pieţele mature, ambele categorii fiind acum mai puţin îndatorate decât înaintea pandemiei. Totuşi, IIF şi-a exprimat temerile privind potenţiala revenire a presiunilor inflaţioniste, care ar putea duce la costuri mai ridicate de împrumut.

De asemenea, problemele geopolitice reprezintă ”un risc structural de piaţă”, adâncirea fragmentării sporind temerile privind disciplina fiscală pe plan mondial. ”Deficitele bugetare încă sunt peste nivelul de dinaintea pandemiei, iar accelerarea conflictelor regionale ar putea duce la majorări semnificative ale cheltuielilor de apărare”, avertizează IIF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#globala #datorie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.