Bursa de peste Prut a pierdut o sumă impresionantă la capitalizare în această săptămână

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut 1,22 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a crescut de peste două ori, respectiv cu 244,56 milioane lei, în comparaţie cu săptămâna anterioară.

Potrivit datelor publicate de BVB, citate de agenția de presă, capitalizarea bursieră a ajuns la 321,18 miliarde de lei, în perioada 8 – 12 aprilie 2024, în scădere de la 322,41 miliarde de lei, în perioada 1 – 5 aprilie 2024.

Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 488,21 milioane de lei, în creştere faţă de cele 243,64 milioane de lei în săptămâna anterioară.

Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost vineri, 12 aprilie, când s-a înregistrat un rulaj de 275,81 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, miercuri, 10 aprilie, cu o valoare a tranzacţiilor de 38,35 milioane de lei.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 16.882,42 puncte.

Acţiunile One United Properties au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacţii de 250,638 milioane de lei, dar cu un preţ în scădere cu 6,96%. În topul tranzacţiilor se mai află titlurile Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 57,75 milioane de lei (-1,93%), şi cele ale Hidroelectrica cu 32,59 milioane de lei (-1,05%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Mecanica Ceahlău (+26,98%), Chimcomplex Borzeşti (+19,92%) şi ale Romcab (+10,99%).

La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acţiunile Conted SA, cu un declin de 10%, urmate de cele ale Sinteza SA (-9,72%) şi ale SIF Hoteluri (-8,72%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capitalizare #suma #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.