Apartamente scumpe, dar mai puține proiecte noi! Semnalul de pe piața imobiliară

Piața construcțiilor din Republica Moldova continuă să înregistreze o scădere a numărului de proiecte autorizate, iar declinul s-a accentuat în trimestrul III al anului 2026. Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în primele nouă luni au fost eliberate 2124 de autorizații de construire, cu 2,9% mai puține decât în perioada similară a anului trecut. Reducerea vine după ce și în 2025 numărul autorizațiilor înregistrase un declin de 7,8% față de 2024.

Din totalul autorizațiilor eliberate în perioada ianuarie–septembrie 2026, 1.588 au vizat construcția clădirilor rezidențiale, inclusiv blocuri de locuit și case individuale, în scădere cu 1,9% față de anul precedent. Alte 536 de autorizații au fost acordate pentru clădiri nerezidențiale, cu 5,8% mai puține.

Datele arată că ritmul de scădere a numărului autorizațiilor s-a accelerat în ultimele trei luni. Dacă la sfârșitul primului semestru declinul era de numai 0,5%, la finele lunii septembrie acesta a ajuns la 2,9%. Calculele realizate pe baza statisticilor BNS indică faptul că numai în trimestrul III au fost eliberate 748 de autorizații, cu aproximativ 7% mai puține decât în trimestrul corespunzător din 2025.

În ceea ce privește municipiul Chișinău, numărul autorizațiilor pentru construcțiile rezidențiale s-a redus cu 1,5%, echivalentul a nouă autorizații mai puțin decât în perioada similară a anului trecut.

În schimb, în Capitală se observă o creștere a interesului pentru clădirile nerezidențiale. Numărul autorizațiilor pentru această categorie a avansat cu 20%, fiind eliberate cu 15 autorizații mai mult decât în primele nouă luni din 2025.

În profil regional, cele mai mari scăderi procentuale ale autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale au fost înregistrate în regiunea de Sud, unde numărul acestora s-a redus cu 13,7%, și în regiunea de Nord, cu 10%. În UTA Găgăuzia declinul a fost de 1,6%, iar în municipiul Chișinău de 1,5%.

Regiunea Centru reprezintă excepția, cu o creștere de 2,6% a numărului autorizațiilor rezidențiale, fiind eliberate cu 15 documente mai mult decât în perioada similară din 2025.

În cazul construcțiilor nerezidențiale, cea mai puternică reducere a fost consemnată în regiunea Centru, unde numărul autorizațiilor a scăzut cu 23,6%, echivalentul a 48 de documente. În regiunea de Sud diminuarea a fost de 17,2%, iar în Nord de 0,7%.

În schimb, UTA Găgăuzia a raportat o majorare de 23,9% a autorizațiilor pentru clădirile nerezidențiale, iar municipiul Chișinău o creștere de 20%.

Statisticile mai arată că mediul rural continuă să concentreze cea mai mare parte a autorizațiilor de construire. În primele nouă luni ale anului au fost eliberate 1.150 de autorizații în localitățile rurale, reprezentând 54,1% din total, în timp ce în mediul urban au fost emise 974 de documente, echivalentul a 45,9%.

Totuși, scăderea autorizațiilor a fost mai mare în orașe, unde numărul acestora s-a redus cu 4,9%, comparativ cu numai 1,1% în localitățile rurale.

Evoluția negativă a autorizațiilor vine pe fondul reducerii activității efective în sectorul construcțiilor. Potrivit datelor BNS, în primul semestru din 2026, volumul lucrărilor de construcții a fost cu 8,2% mai mic decât în perioada similară a anului precedent, iar în primul trimestru scăderea ajunsese la 12%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 150 de miliarde de lei, după ce Guvernul a acumulat obligații suplimentare de aproximativ 17,5 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026. „Actuala guvernare că a majorat accelerat împrumuturile și a schimbatstructura datoriei, astfel încât statul plătește dobânzi tot mai mari. Potrivit estimărilor sale, numai în acest an, cheltuielile cu dobânzile ar urma să ajungă la 6,5 miliarde de lei, iar în 2027 s-ar putea apropia de 8 miliarde de lei”, susține deputatul Ion Chicu.

Parlamentarul a făcut referire la cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor, potrivit cărora datoria de stat a ajuns la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, în creștere cu 17,58 miliarde de lei față de începutul anului. Din total, aproximativ 90 de miliarde de lei reprezintă datoria externă, iar alte 60 de miliarde de lei, datoria internă.

„În primele nouă luni ale anului, Guvernul Republicii Moldova a împrumutat 17 miliarde 500 de milioane, ceea ce înseamnă aproape două miliarde lunar. Guvernul împrumută ca să poată achita salariile și alte plăți”, a declarat Ion Chicu.

Fostul premier susține că problema principală nu este doar majorarea datoriei, ci și costul tot mai ridicat al finanțării. Potrivit acestuia, în august 2021, când Partidul Acțiune și Solidaritate a preluat guvernarea, împrumuturile externe cu dobânzi între 2% și 4% reprezentau doar 3,7% din portofoliul analizat, în timp ce în prezent această categorie ar fi ajuns la 62–63%.

În același timp, susține deputatul, ponderea împrumuturilor cu dobânzi de până la 2% s-ar fi redus de la 83% la aproximativ 24%.

„Pe lângă faptul că am acumulat, am dublat soldul datoriei, și portofoliul de credite este cu mult mai scump. De aceea avem o deservire foarte scumpă”, a afirmat Chicu.

Potrivit parlamentarului, majorarea datoriei și modificarea structurii dobânzilor vor exercita presiuni tot mai mari asupra bugetului de stat.

„6,5 miliarde vom plăti anul acesta numai pe dobânzi, iar la anul, probabil, aproape de 8 miliarde va fi această sumă”, a declarat fostul premier.

Chicu a criticat politica bugetară a actualei guvernări, pe care o consideră responsabilă pentru creșterea necesarului de împrumuturi și a cheltuielilor aferente datoriei publice.

„Asta, din păcate, este rezultatul unei politici absolut iresponsabile în privința cheltuielilor publice și, în mod special, în umflarea aparatului central al Guvernului, ministerelor și așa mai departe”, a acuzat deputatul.

Datele Ministerului Finanțelor confirmă nivelul datoriei de 150,36 miliarde de lei și creșterea de 17,58 miliarde de lei față de sfârșitul anului 2025. Ele nu demonstrează însă că întreaga majorare a datoriei a