Țara care vrea să le interzică tinerilor să mai fumeze

În cazul în care proiectul de lege privind tutunul și vapatul va fi adoptat în cele din urmă, vânzarea de produse din tutun oricărei persoane născute după 1 ianuarie 2009 în Marea Britanie va fi o infracțiune.

Acest lucru înseamnă că, în prezent, copiii cu vârsta de 15 ani sau mai tineri nu vor putea cumpăra niciodată o țigară în mod legal, relatează Sky News.

Planul s-a numărat printre cele trei politici cheie anunțate de premierul britanic Rishi Sunak la conferința Partidului Conservator de anul trecut.

Cu toate acestea, unii conservatori mai permisivi au criticat interdicția, ceea ce înseamnă că premierul ar putea fi nevoit să se bazeze pe sprijinul din partea cealaltă a Camerei Comunelor pentru a trece proiectul de lege.

Printre cei care se opun interdicției se numără predecesoarea lui Sunak, Liz Truss, care a descris planurile ca fiind „profund neconservatoare” și Boris Johnson, care a catalogat mișcarea drept „o nebunie”.

Parlamentarilor conservatori li s-a acordat un vot liber cu privire la legislație și se așteaptă ca mai mulți să se opună atunci când va avea loc prima dezbatere completă în Camera Comunelor, marți.

Cu toate acestea, Partidul Laburist va susține propunerile, ceea ce face probabil ca legislația să treacă acest prim obstacol, indiferent de opoziția conservatorilor.

Proiectul de lege nu ar incrimina fumatul în sine, iar cei cu vârsta de 18 ani sau mai mult pot cumpăra țigări pentru totdeauna fără repercusiuni legale. Cu toate acestea, persoanele mai în vârstă ar putea fi nevoite să aibă asupra lor un act de identitate dacă vor să cumpere țigări în viitor.

Scopul interdicției este de a împiedica oamenii să fumeze chiar înainte de a se apuca de fumat, deoarece guvernul a atras atenția asupra faptului că fumatul creează o dependență foarte mare, patru din cinci fumători începând să fumeze înainte de vârsta de 20 de ani și rămânând dependenți pe viață.

Magazinele care nu respectă regulile vor fi sancționate imediat, iar guvernul spune că banii îi va folosi pentru alte măsuri de reprimare.

La începutul acestui an, noua coaliție guvernamentală din Noua Zeelandă a abrogat ceea ce ar fi fost prima interdicție la nivel mondial privind posibilitatea tinerilor de a cumpăra țigări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fumat #tineri #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.