Japonia: Yenul s-a depreciat la cel mai slab nivel din ultimii 34 de ani

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Yen #depreciere #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Călătoriile cu autobuzul și microbuzul pe rutele interraionale se scumpesc de azi, 25 septembrie. Agenția Națională Transport Auto a stabilit un tarif-plafon provizoriu de 1,19 lei pe kilometru pentru un pasager, cu 3 bani mai mult față de tariful precedent, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 2,6%.

Majorarea este determinată de creșterea prețului motorinei. Pentru tariful precedent, ANTA a luat în calcul prețul mediu al unui litru de motorină de 34,98 lei, calculat pentru perioada 11–17 septembrie. Pentru noul tarif, media prețului motorinei a urcat la 36,43 lei/litru, pentru perioada 18–24 septembrie. Astfel, combustibilul luat în calcul pentru stabilirea tarifului s-a scumpit cu 1,45 lei/litru, sau aproximativ 4,1%, într-o singură săptămână.

Pentru pasageri, diferența de 3 bani pe kilometru devine mai vizibilă pe distanțele mai lungi. De exemplu, pe ruta Chișinău–Orhei, la o distanță de aproximativ 50 de kilometri, calculul în baza vechiului plafon era de circa 58 de lei, iar la noul tarif ajunge la aproximativ 60 de lei. Diferența este de circa 1,5 lei pentru un drum. Pe ruta Chișinău–Bălți, de aproximativ 135 de kilometri, calculul crește de la circa 157 de lei la aproximativ 161 de lei, ceea ce înseamnă aproape 4 lei în plus.

Pentru Chișinău–Cahul, la o distanță de aproximativ 160–163 de kilometri, tariful calculat în baza plafonului crește cu aproximativ 5 lei, de la circa 186–189 lei la aproximativ 190–194 lei. Iar pentru o călătorie Chișinău–Edineț, de peste 200 de kilometri, diferența ajunge la aproximativ 6 lei pentru un singur drum.

Calculele sunt orientative și au la bază tariful-plafon stabilit de ANTA. Prețul efectiv al biletului poate fi diferit în funcție de ruta și operatorul de transport.

ANTA precizează că tarifele provizorii se ajustează la fiecare șapte zile în cazul unor fluctuații majore ale prețului combustibilului.

#călătoriile interraionale #bilete mai scumpe #ANTA