Moldova primește bani grei de la Uniunea Europeană! Este o chestiune de timp, cu accent pe reforme

În cadrul Planului Economic și de Investiții al Parteneriatului Estic (PEI), Uniunea Europeană a anunțat mobilizarea unui fond de 1,2 miliarde de euro pentru investiții în Republica Moldova. Această inițiativă, care include 365 de milioane de euro sub formă de granturi, reprezintă un sprijin substanțial pentru dezvoltarea socio-economică și implementarea reformelor în țară.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a subliniat importanța parteneriatului dintre UE și Republica Moldova, menționând că UE este principalul partener de dezvoltare și cel mai mare donator de asistență financiară pentru țară. Asistența financiară și tehnică oferită de UE prin diverse instrumente, cum ar fi Instrumentul de Vecinătate, cooperarea pentru dezvoltare și cooperarea internațională, sprijină eforturile de reformă și dezvoltare ale Moldovei.

Într-un context marcat de criza gazelor din toamna anului 2021 și de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, UE a acordat un pachet de asistență macrofinanciară pentru Moldova în aprilie 2022. Acest pachet este disponibil în perioada 2022-2024 și susține programul de reforme al țării, concentrându-se pe domenii precum economia, instituțiile, statul de drept, securitatea, sustenabilitatea mediului și a climei, transformarea digitală, egalitatea de gen și incluziunea socială.

Prin intermediul PEI, lansat în 2021, UE și-a propus mobilizarea unui total de până la 17 miliarde de euro până în 2027, în cooperare cu instituțiile financiare internaționale. În cazul Moldovei, UE a reușit deja să mobilizeze 1,2 miliarde de euro în investiții, inclusiv granturi în valoare de 365 de milioane de euro.

În plus, proiectul UE pentru IMM-uri, care alocă 8 milioane de euro din fonduri nerambursabile pentru sprijinirea antreprenoriatului, este un alt exemplu al angajamentului UE în consolidarea mediului de afaceri și îmbunătățirea climatului investițional în Moldova.

Prin inițiative precum aderarea la Programul Piața Unică și Programul Europa Digitală, Republica Moldova beneficiază de acces la programe și fonduri în valoare de miliarde de euro în domeniile digitalizării, cercetării și inovării, sprijinind astfel modernizarea și dezvoltarea durabilă a țării.

În contextul acestei ample colaborări, lansarea “Platformei de parteneriat pentru Republica Moldova” reprezintă un alt efort concertat pentru sprijinirea Moldovei în implementarea reformelor necesare pentru modernizarea statului și consolidarea instituțiilor sale în fața provocărilor.

Victor URSU

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #bani #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE că sărăcia copiilor reprezintă un indicator esențial al eficienței politicilor guvernamentale și că autoritățile trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce acest fenomen. Reacția vine după ce Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat că 33,6% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de 2023, iar 17,1% se află în sărăcie extremă. Disparitățile între mediul urban și rural rămân pronunțate — 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș.

„Pentru mine, ca ministru, sărăcia copiilor este un turnesol la succesul programelor și reformelor pe care le facem. În Republica Moldova, din păcate, avem familii și copii care trăiesc în sărăcie și asta este un lucru absolut inacceptabil. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca asemenea cazuri să dispară”, a declarat Buzu.

Potrivit acestuia, Biroul Național de Statistică măsoară sărăcia prin trei metode: în funcție de cheltuieli, conform metodologiei Eurostat bazate pe venituri și prin analiza sărăciei multidimensionale, care evaluează accesul la servicii, educație și condiții de trai. Ministrul a menționat că, potrivit noilor calcule, guvernul a reușit să stabilizeze rata sărăciei, iar indicatorul multidimensional arată o ușoară scădere.

„Dacă ne uităm la familiile cu mai mulți copii din zonele rurale, acolo sărăcia este concentrată. De aceea, prin reforma Restart, încercăm să identificăm aceste familii și să le oferim un sprijin mai corect. Am dublat îndemnizația unică la naștere, oferim o îndemnizație universală de 1.000 lei pe lună pentru copii până la vârsta de doi ani și investim în alimentația gratuită în școli”, a explicat Buzu.

El a adăugat că, deși au fost mobilizate resurse importante, este nevoie de mai multă hotărâre și implicare. „Este absolut inacceptabil ca în Moldova să existe copii invizibili, pe care nu-i vedem și, din cauza asta, nu putem manifesta empatie și grijă față de ei”.

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”.