Mafia azilului! Cine sunt oficialii moldoveni care au „spălat” mai mulți criminali și au obținut statut de refugiat

Cel puțin 20 de criminali notorii din întreaga lume, dați în urmărire generală internațională, au reușit să-și șteargă numele din lista Interpolului datorită unei scheme de corupție implementate cu ajutorul unor funcționari de rang înalt de la Chișinău. Printre cei ajutați să scape de urmărirea penală se numără cetățeni chinezi și din alte state asiatice membre CSI, precum și cetățeni ruși.

Într-o amplă operațiune anticorupție desfășurată de autoritățile moldovene, șeful Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului de Interne, Mihail Vodă, șeful Biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Ţentiu, fostul ministru al Justiției, Vitalie Pîrlog, și avocatul Oleg Mîță se numără printre persoanele cercetate într-un dosar complex. Oleg Mîță este cunoscut pentru apărarea liderului interlop Vladimir Mosclciuc, alias Makena, și a fostului deputat democrat, Vladimir Andronache, scrie evz.ro.

Potrivit anchetatorilor, schema ar fi permis unor indivizi dați în urmărire internațională să scape de sub supravegherea INTERPOL prin mită și falsificarea documentelor oficiale. În cadrul investigației, procurorii au descoperit că zeci de persoane căutate internațional au beneficiat de acest sistem ilegal pentru a evita arestarea și extrădarea.

„Persoane publice din străinătate și din Republica Moldova sunt implicate într-o schemă de corupție care facilitează obținerea azilului sau a statutului de refugiat pentru infractori prin manipularea notificărilor roșii emise de Interpol,” a declarat șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, într-un briefing de presă, pe 4 iunie.

Ancheta continuă, iar autoritățile au promis transparență totală în derularea acesteia. Se așteaptă ca în următoarele zile să fie aduse noi dovezi și să fie audiați alți suspecți. Mihail Vodă și Viorel Ţentiu nu au făcut declarații publice până acum, în timp ce Vitalie Pîrlog a negat orice implicare, susținând că este victima unei campanii de denigrare politică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mafie #azil #Chisinau #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.