Îngrijorător! Prăpastia bugetară se adâncește – Finanțele majorează cheltuielile

Ministerul Finanțelor a anunțat modificări semnificative la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat pentru 2025, care vor duce la majorarea deficitului bugetar cu 1,1 miliarde de lei. Astfel, deficitul total va ajunge la 16,7 miliarde de lei, echivalentul a 5,06% din PIB.

Comparativ cu volumul aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024, cheltuielile se propun în majorare cu 386,3 mil. lei sau cu 0,5% și vor constitui 82,6 miliarde de lei.

Din totalul deficitului, 14 096,4 milioane de lei (84%) sunt alocate componentei de bază, iar 2 681,4 milioane de lei (16%) sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Principalele modificări la sursele de finanțare a deficitului includ:

– Diminuarea activelor financiare cu 5 158,6 milioane de lei, prin micșorarea creanțelor interne cu 141,1 milioane de lei, inclusiv reducerea mijloacelor din privatizarea bunurilor publice cu 200 milioane de lei și recalcularea cotei părți în capitalul social pentru ÎS “Calea Ferată din Moldova” cu 33,9 milioane de lei.
– Micșorarea cu 5 021,1 milioane de lei a sumelor destinate rambursării împrumuturilor recreditate, inclusiv reducerea împrumuturilor interne și modificarea graficelor de rambursare pentru S.A. „Energocom”.
– Majorarea datoriei totale cu 8 655,3 milioane de lei, pentru suport bugetar (8 274,4 milioane de lei) și proiecte finanțate din surse externe (380,9 milioane de lei). Din această sumă, datoria internă va crește cu 1 000 milioane de lei din emisia de VMS, iar finanțarea externă va fi majorată cu 3 194,4 milioane de lei.
– Rambursarea împrumuturilor externe se va diminua cu 4 460,9 milioane de lei datorită modificării graficului de rambursare a S.A. „Energocom”.

În plus, soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat vor fi majorate cu 2 308,9 milioane de lei, pentru a fi utilizate ca surse de finanțare a deficitului în anul următor. Din această sumă, 2 359,9 milioane de lei sunt alocate componentei de bază, iar 51 milioane de lei sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Aceste modificări reflectă eforturile guvernului de a ajusta bugetul în contextul unor presiuni economice crescute și a necesității de a susține diverse proiecte strategice. Cu toate acestea, creșterea deficitului bugetar ridică îngrijorări cu privire la sustenabilitatea financiară pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.