Îngrijorător! Prăpastia bugetară se adâncește – Finanțele majorează cheltuielile

Ministerul Finanțelor a anunțat modificări semnificative la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat pentru 2025, care vor duce la majorarea deficitului bugetar cu 1,1 miliarde de lei. Astfel, deficitul total va ajunge la 16,7 miliarde de lei, echivalentul a 5,06% din PIB.

Comparativ cu volumul aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024, cheltuielile se propun în majorare cu 386,3 mil. lei sau cu 0,5% și vor constitui 82,6 miliarde de lei.

Din totalul deficitului, 14 096,4 milioane de lei (84%) sunt alocate componentei de bază, iar 2 681,4 milioane de lei (16%) sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Principalele modificări la sursele de finanțare a deficitului includ:

– Diminuarea activelor financiare cu 5 158,6 milioane de lei, prin micșorarea creanțelor interne cu 141,1 milioane de lei, inclusiv reducerea mijloacelor din privatizarea bunurilor publice cu 200 milioane de lei și recalcularea cotei părți în capitalul social pentru ÎS “Calea Ferată din Moldova” cu 33,9 milioane de lei.
– Micșorarea cu 5 021,1 milioane de lei a sumelor destinate rambursării împrumuturilor recreditate, inclusiv reducerea împrumuturilor interne și modificarea graficelor de rambursare pentru S.A. „Energocom”.
– Majorarea datoriei totale cu 8 655,3 milioane de lei, pentru suport bugetar (8 274,4 milioane de lei) și proiecte finanțate din surse externe (380,9 milioane de lei). Din această sumă, datoria internă va crește cu 1 000 milioane de lei din emisia de VMS, iar finanțarea externă va fi majorată cu 3 194,4 milioane de lei.
– Rambursarea împrumuturilor externe se va diminua cu 4 460,9 milioane de lei datorită modificării graficului de rambursare a S.A. „Energocom”.

În plus, soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat vor fi majorate cu 2 308,9 milioane de lei, pentru a fi utilizate ca surse de finanțare a deficitului în anul următor. Din această sumă, 2 359,9 milioane de lei sunt alocate componentei de bază, iar 51 milioane de lei sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Aceste modificări reflectă eforturile guvernului de a ajusta bugetul în contextul unor presiuni economice crescute și a necesității de a susține diverse proiecte strategice. Cu toate acestea, creșterea deficitului bugetar ridică îngrijorări cu privire la sustenabilitatea financiară pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.