Din cauza secetei, UE ar putea pierde 800.000 de tone de porumb

Reprezentanții Departamentului pentru Agricultură al SUA au revizuit în minus cantitățile de porumb estimate inițial, cel puțin pentru țara noastră.

Potrivit analiștilor USDA, din cauza secetei, UE ar putea pierde 800.000 de tone de porumb, din această cantitate, jumătate este din producția României.

Conform raportului Departamentului pentru Agricultură al SUA, au mai fost revizuite în minus 25.000 de tone din Ungaria, 10.000 de tone din Croația și 5.000 de tone din Bulgaria.

„Căldura și uscăciunea din sud-estul Europei au afectat deja porumbul. Datele obținute prin satelit arată zone cu producții reduse de-a lungul Văii Dunării din România și Bulgaria și, de asemenea, în Bazinul Panonic, ce acoperă Ungaria, vestul României, nordul Serbiei și estul Croației. Temperaturile din aceste regiuni au fost constant peste 35 de grade Celsius, în timp ce precipitațiile din această perioadă au fost minime. Acest lucru a dus la o lipsă de umiditate a solului și o creștere a stresului plantelor”, se menționează în raportul citat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.