Exporturile de mere moldovenești către UE cresc, dar Rusia rămâne principala destinație

Sezonul de export pentru merele moldovenești din recolta 2023-2024 s-a finalizat cu livrarea a 133.000 de tone în peste 30 de țări, comparativ cu 124.000 de tone în sezonul precedent. Exporturile către Uniunea Europeană aproape s-au dublat, de la 12.000 de tone în 2022/2023 la 22.000 de tone în 2023/2024, cu România absorbind 90% din exportul total către UE, anunță Moldova Fruct.

În același timp, exporturile către Orientul Mijlociu au crescut de la 6.146 de tone în sezonul 2022-2023 la 8.085 de tone în sezonul 2023-2024. Diversificarea piețelor a redus ponderea exporturilor către țările din Uniunea Vamală Eurasiatică de la 85% la 77%, în timp ce au crescut cantitățile de mere livrate către noi destinații precum Suedia, Marea Britanie și Israel. De asemenea, un lot de mere în regim de testare a ajuns în India.

Aceste date au fost prezentate și analizate în cadrul unui atelier de lucru organizat de Asociația „Moldova Fruct” cu producătorii și exportatorii de mere, membri ai Asociației, și susținut de proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală.

Membrii asociației au subliniat necesitatea îmbunătățirii calității merelor pentru a face față concurenței pe diverse piețe. „Este necesar să producem, să tratăm și să păstrăm corect merele. Noi am reușit să livrăm mere în Orientul Mijlociu în condiții dificile de livrare din cauza conflictului din Marea Roșie. Merele au ajuns la destinație în 108 zile și, datorită calității, doar 17 din 1000 de cutii nu au fost conforme”, a subliniat Victor Cazacu, membru al Asociației și manager ProInedit SRL.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#mere #export #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.