VIDEO Nicolae Negru: Și în România a fost foamete, dar au murit sute de oameni, comparativ cu sute de mii în Basarabia

Și în România a fost foamete în 1946, însă comparativ cu Basarabia, unde au murit câteva sute de mii de oameni, peste Prut au fost înregistrate doar câteva sute de decese. Istoricul Nicolae Negru a relatat în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu că explicația este pe cât se poate de simplă: autoritățile de la București nu erau la fel de dure cum au fost sovieticii, iar ajutoarele din afara țării erau acceptate.

Analistul a precizat că, pe lângă secetă, gospodăriile erau verificate minuțios, pentru ca țăranii să nu ascundă sacii cu cereale. Totuși, o parte din populație a fost ingenioasă și a reușit să își păstreze anumite produse, pentru a supraviețui.

„În România a fost foame, pentru că nu a murit atâta lume cât a murit aici. Statul lua în mod forța. În afară de asta verifica. Daacă țăranul nu avea, mergea acasă, verifica, găsea ascuns. Părinții noștri spuneau: Veneau și cu niște sulițe înfingeau, dacă nu cumva e vreo groapă, dacă nu au ascuns ceva în perete”, a relatat Nicolae Negru.

În opinia lui Anatol Țăranu, prezent în studiou, autoritățile sovietice puteau salva o parte din populație, dacă Stalin accepta ajutoarele de peste hotare. Conform lui, însă, autoritățile sovietice au respins orice sprijin, deoarece nu și-au dorit ca să fie văzut dezastrul care persista în acea perioadă în Uniunea Sovietică.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante coridoare energetice din lume, iar funcționarea sa este esențială pentru comerțul global cu petrol. Potrivit datelor publicate de U.S. Energy Information Administration, cele mai dependente de acest coridor maritim sunt statele exportatoare din Golf și marile economii asiatice.

Datele, care reflectă situația din primul trimestru al anului 2025 și rămân relevante și în prezent, arată că principalul exportator de petrol care utilizează această rută este Arabia Saudită, cu aproximativ 37,2% din totalul transporturilor de țiței prin strâmtoare. Pe locul doi se află Irac cu 22,8%, urmat de Emiratele Arabe Unite cu 12,9%, Iran cu 10,6%, Kuwait cu 10,1% și Qatar cu 4,4%.

În ceea ce privește importurile, cel mai mare beneficiar al petrolului care trece prin această rută strategică este China, care absoarbe aproximativ 37,7% din fluxurile de petrol transportate prin strâmtoare. Pe locul doi se află India cu 14,7%, urmată de alte state asiatice cu 13,9%, South Korea cu 12% și Japan cu 10,9%.

Europa utilizează aproximativ 3,8% din petrolul transportat prin acest coridor, iar United States aproximativ 2,5%.

Strâmtoarea Hormuz este considerată unul dintre cele mai sensibile „chokepoint-uri” energetice din lume, deoarece o mare parte din exporturile de petrol ale statelor din Golful Persic trec prin acest pasaj îngust dintre Iran și Oman. Orice blocaj sau perturbare în zonă ar putea afecta imediat piețele globale de energie și ar putea provoca creșteri semnificative ale prețurilor petrolului.