Gigantul Gazprom amână investițiile din Arctica după pierderile record

Pierderile financiare record, sancțiunile tehnologice impuse de Occident și refuzul Chinei de a semna un nou contract pentru gazul rusesc au forțat Gazprom să amâne planurile de exploatare a zăcămintelor arctice. Proiectele majore ale monopolului rus de gaze naturale din platforma continentală arctică, unde, conform Ministerului Energiei, se află 20% din rezervele de petrol ale Rusiei și peste 70% din gaz, au fost amânate, informează Interfax, citând date din registrul de stat pentru studierea geologică a subsolului.

În Marea Kara, unde Gazprom deține 11 licențe, compania a amânat forajele în zona Leningrad cu patru ani, de la 2029-2031 la 2033-2035, și a întârziat cu patru ani lucrările pe zona Obrucev, planificate inițial pentru 2029-2032, acum reprogramate pentru 2033-2036. Forajele în zona Nevski, planificate pentru 2032, vor avea loc conform noului program abia în 2036, iar zona Morskaia a fost exclusă complet din plan.

În Marea Barents, unde Gazprom deține licențe pentru 7 zone, lucrările sunt, de asemenea, amânate cu patru ani — de la 2031-2032 la 2035-2036. Este vorba despre zonele Medveja și Fersman, unde se planificase inițial forarea a trei puțuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arctica #Investiții #Gazprom #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Analiștii băncii australiene ANZ Bank estimează că aurul ar putea ajunge la 6.000 de dolari pe uncie până la mijlocul anului 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, al inflației și al schimbărilor de politică monetară la nivel global.

Potrivit prognozei, conflictul din Golf a amplificat riscurile privind accelerarea inflației mondiale și posibilitatea menținerii unor dobânzi ridicate. În acest context, metalele prețioase au fost supuse unor presiuni în ultimele săptămâni, însă experții consideră că această situație va fi temporară.

Analiștii ANZ estimează că evoluția aurului în următoarele 12 luni va trece prin trei etape. În prima fază, scumpirea petrolului va alimenta inflația și va determina băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA, să amâne reducerea dobânzilor, ceea ce ar afecta negativ aurul.

Ulterior, încetinirea economiei mondiale și reducerea activității industriale ar putea afecta consumul și ar crea premisele pentru o schimbare de direcție a politicilor monetare.

În etapa finală, băncile centrale ar putea începe relaxarea politicilor monetare, ceea ce ar impulsiona cererea pentru aur, considerat un activ de refugiu în perioade de incertitudine.

Potrivit estimărilor ANZ, aurul ar putea urca până la 5.600 de dolari pe uncie până la sfârșitul acestui an și ar atinge pragul de 6.000 de dolari până la jumătatea anului 2027.

Experții mai consideră că deteriorarea situației fiscale în mai multe state, procesul de reducere a dependenței de dolar și incertitudinile geopolitice vor continua să susțină cererea pentru metalul prețios. Totodată, băncile centrale ar putea continua achizițiile de aur pentru rezervele lor, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.