Prețul petrolului rus a scăzut sub „pragul de durere” al bugetului

În luna septembrie, prăbușirea prețurilor internaționale ale petrolului a dus la scăderea prețului barilului de Brent la cel mai scăzut nivel din decembrie 2021, influențând negativ și prețurile petrolului rus Urals și veniturile companiilor petroliere.

Potrivit Bloomberg, la începutul săptămânii, prețul petrolului rus în porturile Mării Baltice a scăzut sub 60 de dolari pe baril pentru prima dată de la începutul anului. Pe 10 septembrie, în porturile Primorsk și Ust-Luga, Urals a fost vândut la 57,44 dolari și 57,79 dolari pe baril, respectiv. Prețurile în portul Novorossiysk au fost ușor mai mari, la 60,33 dolari pe baril, conform Reuters.

În ultimele două săptămâni, prețul petrolului rus a scăzut cu 12,7 dolari, sau 18%. Nivelul actual al prețurilor, în jur de 60 de dolari pe baril, este considerat „incomod” pentru bugetul federal, spun analiștii de la Rosbank. Proiectul bugetului pentru anul în curs a fost elaborat având în vedere un preț estimat de 70 de dolari pe baril pentru Urals, cu aproximativ 17% mai mult decât prețul actual. O estimare similară de 69,7 dolari pe baril a fost inclusă în proiectele pentru bugetul pe 2025.

Scăderea drastică a prețului petrolului pune bugetul federal în dificultate, avertizează economistul Evgheni Suvorov de la banca Centrcredit. Pentru a compensa pierderile de venituri, conform regulii bugetare, guvernul ar trebui să utilizeze Fondul Național de Bunăstare. Totuși, acesta mai are doar 4,8 trilioane de ruble în fonduri lichide, dintre care 1,3 trilioane sunt deja rezervate pentru cheltuieli în decembrie. „Ce va face guvernul în această situație este un mare mister,” concluzionează Suvorov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.