VIDEO Bătăliile cu tătarii, legătura cu Putna și „biroul” lui B. P. Hașdeu. Descoperim orașul Cahul din Valea Prutului

Cahulul, fondat cu mai bine de jumătate de mileniu în urmă, a fost descoperit de echipa proiectului „Valea Prutului – vatră de civilizație românească”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Amplasat la sudul Basarabiei, la poartă cu România, orașul a păstrat moștenirea străbunilor.

Se spune că localitatea a fost întemeiată de domnitorul Ștefan cel Mare, iar în regiune au avut loc evenimente istorice importante, inclusiv lupte cu tătarii și otomanii.

„Rădăcinile istorice ale orașului Cahul încep de la obștea sătească Șcheia. Este o așezare atestată documentar într-un act de danie semnat de Ștefan cel Mare, la 2 iulie 1502, în care se menționează că Ștefan cel Mare a cumpărat satul Șcheia cu 330 de zloți tătărăști de la nepoții logofătului Neagoe. Satul Șcheia era amplasat în gura râului Frumoasa. Ștefan cel mare a donat această obște sătească Mănăstirii Putna”, povestește Maria Prepeliță, directoarea Muzeului Ținutului Cahul.

Instituția culturală este una dintre cele mai vechi dar și mai reprezentative din regiune, păstrând peste 38.000 de exponate și obiecte din diferite perioade istorice. Vestigiile relatează despre obiceiurile și tradițiile oamenilor din Valea Prutului.

În clădirea muzeului din Cahul lucra acum două secole Bogdan Petriceicu Hașdeu, iar teatrul din localitate și strada principală a orașului îi poartă astăzi numele.

Cahulul este și un important centru academic din Valea Prutului, datorită Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Aici, de 25 de ani, sunt pregătiți specialiști în cele mai diverse domenii, fiind înmatriculați chiar și studenți originari din dreapta Prutului.

Cea mai strânsă colaborare Universitatea Hașdeu din Cahul o are cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați. În anul când instituția de învățământ din Republica Moldova și-a deschis uşile pentru studenți, cea din România a înființat Facultatea Transfrontalieră.

„În 25 de ani, statul roman a investit în burse, salariile profesorilor, infrastructura și parte de dotare a universității din Cahul, dar şi a funcționalității Facultății Transfrontaliere. A fost cea mai mare investiție în sistemul educaţional, în economia orașului Cahul”, susține primarul Nicolae Dandiș.

Cahulul este și cel mai important centru cultural din sudul Basarabiei, iar mulți locuitori din stânga Prutului vin să vadă spectacolele jucate la teatrul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Localnicii spun că în 36 de ani de activitate, prin sala cu 99 de locuri au trecut circa un milion de spectatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am avut proiecte cu Consulatul General al României la Cahul, unde noi jucam 10 spectacole în Ucraina, zona de sud, regiunea Odesa. E vorba de Chilia, Olrovka, Ismail, Reni, Satul Nou și zece localități din sud și e intitule proiectul nostrum Caravana de Teatru a Limbii Române prin Sudul Basarabiei. O apreciere destul de înaltă a publicului român. Am jucat la Teatrul Nottara din București. Publicul ne-a aplăudat 7 minute, ne-au ținut în ovații, cineva a cronometrat”, își amintește directorul teatrului, Gheorghe Mândru.

În 2014, cu sprijinul financiar al Guvernului României, la Cahul a început construcția clădirii unui teatru nou. România a donat 80% din banii necesari pentru amenajarea unei instituții moderne, care să aibă condiții atât pentru spectatori, cât și pentru public, iar lucrările sunt pe ultima sută de metri, doar că bani pentru ultimele intervenții nu se găsesc.

Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat la Cahul de IMAS la comanda proiectului „Valea Prutului – Vatră de Civilizație Românească”, finanțat de DRRM, circa 62% dintre cei chestionați cred că relațiile politice dintre Chișinău și București la un nivel bun și foarte bun, iar 56% apreciază drept pozitive relațiile economice.

Sondajul mai arată că 50% dintre cahuleni au rude, prieteni și cunoscuți peste Prut, iar 34% trec frecvent hotarul pentru turism, cumpărături sau pentru a-și vizita apropiații.

#vale prutului #cahul #arhitectura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Uniunii Europene discută din nou posibilitatea confiscării directe a activelor rusești, care au fost înghețate în urma sancțiunilor impuse din cauza războiului din Ucraina, conform unui raport publicat de Politico, care citează oficiali familiarizați cu subiectul.

Spre deosebire de Statele Unite, unde a fost adoptată în aprilie o lege care permite confiscarea directă a rezervelor Băncii Centrale a Rusiei, UE nu a luat măsuri similare, utilizând în schimb veniturile provenite din fondurile pe care Kremlinul le deține în titluri de valoare europene și pe conturi bancare.

Cu toate acestea, această poziție ar putea suferi modificări, spun sursele Politico. Se pare că depozitarul Euroclear, care administrează miliarde de euro în active private și de stat, ar putea primi dreptul de a utiliza direct aceste fonduri, în cazul în care Moscova va începe confiscarea banilor și proprietăților investitorilor occidentali în Rusia.

În legătură cu Euroclear, au fost depuse mai multe plângeri în instanțele rusești, prin care băncile și companiile occidentale care aveau bani în Rusia riscă să-și piardă activele. Conform surselor Politico, depozitarul face presiuni asupra Comisiei Europene, insistând că are nevoie de capacitatea de a-și acoperi pierderile posibile.

În plus, modificarea politicii ar permite „să susțină” un credit acordat Ucrainei în valoare de 45 de miliarde de euro, pe care UE îl oferă garantat de activele rusești înghețate. Aceste măsuri sunt discutate în cadrul unei revizuiri generale a sancțiunilor europene, însă până acum au fost blocate de Ungaria.

Până în prezent, Uniunea Europeană a înghețat aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești, impunând sancțiuni Ministerului de Finanțe, Băncii Centrale a Rusiei și Fondului Național de Bunăstare în primele zile ale conflictului. Cu toate acestea, Banca Centrală a Rusiei continuă să includă aceste fonduri în rezervele sale valutare, pe care regulatorul le estimează la 624,9 miliarde de dolari, conform datelor din 18 octombrie.

Cu toate acestea, valoarea reală a rezervelor disponibile ar putea fi aproape dublu mai mică: țările G7 au înghețat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale. Toate valutele au fost blocate, cu excepția yuanului chinezesc, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de dolari. De asemenea, Banca Centrală dispune de rezerve de aur de peste 2.000 de tone, evaluate la 199,7 miliarde de dolari la începutul lunii octombrie.