Expansiune rapidă a gripei Aviare în fermele avicole din Uniunea Europeană

Gripa aviară se extinde rapid în fermele avicole din Uniunea Europeană, în acest sezon, sporind temerile privind repetarea crizelor precedente care au dus la moartea a zeci de milioane de păsări de curte în blocul comunitar, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

În ultimii ani, focarele de gripă aviară înalt patogenă H5N1 au dus la moartea a mii de milioane de păsări în întreaga lume.

Răspândirea la oameni şi alte specii de mamifere, inclusiv la bovine de lapte şi porcine în SUA, sporeşte temerile că ar putea avea loc o mutaţie a virusului pentru a se transmite uşor către oameni şi a provoca o pandemie, scrie Reuters.

Între startul sezonului migrator, la 1 august, şi finalul săptămânii trecute, UE a raportat în total 62 focare de gripă aviară la fermele avicole, în special în partea de est a blocului comunitar, a informat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH). În aceeaşi perioadă din 2023, au fost raportate în UE doar şapte focare de gripă aviară, dar situaţia din acest an este mai bună decât în 2022, când era 112 focare.

Totuşi, gripa aviară nu a fost detectată la oameni sau la bovine în UE.

Gripa aviară este o boală sezonieră în rândul păsărilor de curte, răspândită mai ales de fecalele păsărilor sălbatice infectate sau de transportul de materiale infectate. Apare de obicei toamna, când păsările migrează, şi scade primăvara.

Ca şi în sezonul precedent, Ungaria a înregistrat până acum cel mai mare număr de focare de gripă aviară de la începutul sezonului migrator, la 1 august .

În Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din UE, virusul a dus la sacrificarea a 1,8 milioane de păsări, aproape 1,4 milioane fiind la o singură fermă, în oraşul Sroda Wielkopolska.

Franţa, care a suferit cele mai severe pierderi în 2022/2023, a reintrodus luna aceasta măsuri de biosecuritate în fermele avicole, citând creşterea numărului de cazuri în ţările vecine.

România a raportat descoperirea unui focar de gripă aviară înalt patogenă H5N1 la păsări de curte, a informat marţi Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (WOAH), în condiţiile în care Europa se confruntă cu o creştere sezonieră a acestei boli mortale.

Virusul a fost detectat la un efectiv de 47 păsări de curte din satul Mihail Kogălniceanu, în estul ţării, şi a provocat moartea a patru păsări, a precizat WOAH, citând un raport al autorităţilor române.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aviara #gripa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.