Prețurile la struguri au crescut cu 24% în 2024

06 Nov. 2024, 13:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2024, 13:54 // Actual //  Ursu Victor

În perioada ianuarie-septembrie 2024, prețurile producătorilor de produse agricole din Moldova au înregistrat o creștere medie de 1,2% față de aceeași perioadă din 2023, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Această majorare se datorează în principal creșterii prețurilor produselor de plante, care au crescut cu o medie de 2,3%, în timp ce prețurile produselor de origine animală au scăzut cu 2,4%.

Printre cele mai semnificative creșteri se numără prețurile la struguri, care au fost cu 23,8% mai mari decât anul trecut, iar alte produse din sectorul vegetal au avut, de asemenea, creșteri importante, cum ar fi rapița (+28,5%), fructele și fructele de pădure (+21,4%) și legumele de seră (+15,1%).

Pe de altă parte, anumite produse agricole au înregistrat scăderi semnificative ale prețurilor, printre care porumbul pentru boabe, cu o scădere de 22,4%, legumele de câmp deschis, care au scăzut cu 15,7%, și cartofii, cu o scădere de 10,5%.

Aceste fluctuații ale prețurilor reflectă atât condițiile climatice din acest an, cât și cerințele pieței interne și externe, care influențează producția agricolă din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.