Platforma compensatii.gov.md, asaltată de moldoveni: Peste 105.000 înscrieri în primele două zile

În primele două zile de la deschiderea platformei compensatii.gov.md, peste 105.000 de cetățeni s-au înscris pentru a beneficia de compensațiile guvernamentale, arătând un interes masiv față de această inițiativă. Potrivit ministrului Muncii, Alexei Buzu procesul de înscriere decurge fără dificultăți, iar zilnic sunt primite în jur de 4.500 de apeluri telefonice, mai ales în primele două săptămâni, când fluxul de solicitări este maxim. Cetățenii pot să se înregistreze până pe 28 noiembrie, iar autoritățile sunt pregătite să asigure accesul tuturor.

Anul acesta, Guvernul a decis să acorde preponderent compensații în numerar, având în vedere că această metodă s-a dovedit mai eficientă. „Experiența anului trecut ne-a arătat că 40% din compensații au fost distribuite sub formă monetară, iar această soluție este mai simplu de gestionat”, a declarat oficialul Buzu. Întrebat despre bugetul alocat pentru aceste compensații, Buzu a precizat că cifra exactă va fi stabilită într-o hotărâre de Guvern.

În sezonul rece anterior, compensațiile au fost aplicate direct în factură, variind în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică. În medie, au acoperit 33% din tariful la gaz, cu un tarif compensat între 12 și 17 lei pe metru cub pentru un volum de până la 180 de metri cubi. Pentru încălzirea centralizată, Guvernul a acoperit 58% din tariful practicat, costurile variind între 1.450 și 2.900 lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate al beneficiarilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inregistrari #buzu #compensatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.