A dres economia cu 0,1% și acum va da lecții de supraveghere la BNM. Alaiba, desemnat în Consiliul de Supraveghere

Dumitru Alaiba, fost ministru al Economiei, a fost desemnat membru al Consiliului de Supraveghere al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de către Comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe. Decizia vine la câteva luni după ce economia Republicii Moldova a înregistrat în 2024 o creștere de doar 0,1% în termeni reali, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În cadrul audierilor, Alaiba și-a prezentat experiența acumulată în sectorul economic și financiar: „Parlamentul va decide, dar din perspectiva mea, cariera mea de peste 20 de ani — atât în calitate de ministru, cât și de deputat — m-a pus în contact direct cu domeniul financiar. Am participat la Consiliul de Stabilitate Financiară, am colaborat cu băncile prin activitatea ODA și am contribuit la transparentizarea sectorului bancar și combaterea criminalității financiare”, a declarat el.

Alaiba a ocupat funcția de ministru al Economiei până în martie 2025, când și-a prezentat demisia. Înainte de aceasta, a fost președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe și a renunțat la mandatul de deputat pentru a prelua portofoliul ministerial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #BNM #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi