A eșuat licitația de construcție a centralelor de cogenerare de la Termoelectrica. Se anunță un alt concurs

Procedura de licitație pentru construcția unor noi centrale de cogenerare de înaltă eficiență în cadrul Termoelectrica S.A. va fi reluată, anunțând astfel directorul Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE), Ruslan Surugiu, în cadrul unei conferințe de presă desfășurată pe 25 ianuarie. Repetarea licitației vine în urma neconformităților constatate în ofertele celor două companii participante.

Pentru a atrage un număr mai mare de companii internaționale cu capacități și tehnologii moderne, se vor întreprinde acțiuni de promovare, incluzând invitații extinse pentru potențiali ofertanți, ședințe de informare și vizite de documentare la fața locului. Astfel, se dorește asigurarea unei competiții sporite și a unei investiții de calitate, având în vedere impactul proiectului asupra securității energetice a țării.

Directorul UCIPE a subliniat importanța adoptării unor tehnologii moderne și a surselor interne de producere și diversificare a energiei pentru a răspunde nevoilor și obiectivelor sectoriale. Repetarea licitației este menită să minimizeze riscurile și să ofere oportunitatea de a selecta cele mai bune oferte cu potențial înalt.

Decizia de a relua licitația a fost luată în urma unei proceduri complexe de evaluare, cu participarea unui consultant internațional, iar coordonarea cu Banca Mondială a fost realizată în concordanță cu raportul de evaluare și decizia de respingere a ambelor oferte.

Surugiu a evidențiat că licitația anterioară a fost influențată de criza regională generată de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a determinat ezitarea unor companii cu potențial de a oferi oferte în Republica Moldova. Totuși, în prezent, se manifestă o încredere crescută din partea investitorilor în Republica Moldova și în potențialul său investițional.

Licitația face parte a Proiectului de Îmbunătățire a Eficienței Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică din Chișinău (PIESACET-2), iar valoarea estimată a pachetului investițional este de aproximativ 81 de milioane de euro.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat