Păzea pentru moldovenii care vor să cumpere mașini din România! Topul mărcilor care au cel mai des km dat înapoi

25 Ian. 2024, 12:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Ian. 2024, 12:03 // Actual //  bani.md

Compania de date auto carVertical a făcut cel de-al 4-lea studiu anual în România pentru a afla care modele de maşini au cel mai frecvent kilometrajul dat înapoi.

Audi A8 este maşina din România al cărei kilometraj este cel mai frecvent dat înapoi – 16,25% dintre toate modelele verificate. Un procentaj semnificativ care sugerează că 1 din 6 Audi A8 aflate în ţară ar putea avea kilometrajul original falsificat, notează mediafax.ro.

Porsche Cayenne (15,55%), Audi A7 (15,05%), Porsche Panamera (14,78%) şi Volkswagen Phaeton (13,27%) nu sunt cu mult în urmă.

Din topul celor 20 de modele de maşini din România cu odometrul dat înapoi cel mai frecvent, 5 sunt produse de Audi. Există o cerere puternică pe piaţă pentru vehicule rulate de ultimă generaţie în stare bună, ceea ce explică de ce Audi-urile sunt atât de populare printre escroci.

„7,82% dintre toate maşinile verificate pe carVertical în România au avut odometrul falsificat, iar valoarea medie cu care contoarele de parcurs au fost date înapoi a fost de peste 85.000 de kilometri. Cumpărarea unei maşini cu kilometrajul dat înapoi se traduce întotdeauna în cheltuieli de funcţionare imprevizibile şi o depreciere accelerată a valorii maşinii”, explică Matas Buzelis, directorul de comunicaţii al companiei şi expert în automobile.

De multe ori este mai uşor să dai înapoi citirile odometrelor care aparţin unor vehicule moderne, deoarece necesită mai puţin efort fizic. Având în vedere că totul este conectat, este doar o chestiune de a dispune de echipamentul potrivit pentru ca infractorii să ajusteze odometrul şi să crească artificial valoarea unei maşini. Experţii avertizează că poate fi dificil să detectezi un caz în care kilometrajul a fost dat înapoi fără să cercetezi istoricul unei maşini second-hand.

Din topul celor 20 de modele de maşini cu odometrul dat înapoi cel mai frecvent din România, 14 sunt considerate de clasă premium, ceea ce înseamnă că vehiculele din clasa economică au odometrul modificat mai rar.

Modificarea citirilor contorului de parcurs ale mărcilor premium precum Audi, Volvo, Porsche, Land Rover sau Mercedes-Benz le permite escrocilor să câştige mai mulţi bani. De asemenea, nu vor să rişte să fie prinşi de autorităţi pentru un profit de câteva sute de euro la vânzarea unui hatchback cu kilometrajul falsificat.

Audi A5 este maşina al cărei odometrul este cel mai rar modificat fraudulos, cu o cotă de 7,17%, ceea ce înseamnă că este de 2 ori mai riscant să cumperi un Audi A8 decât un A5.

Mercedes-Benz E-Class (7,61%), Volkswagen Amarok (7,73%), Mercedes-Benz CLS-Class (7,76%) şi Volkswagen Touareg (7,77%) se numără şi ele printre vehiculele al căror kilometraj este cel mai rar dat înapoi.

Top 20 maşini care au cel mai des kilometrajul dat înapoi

1. Audi A8 – 16,25%
2. Porsche Cayenne – 15,55%
3. Audi A7 – 15,05%
4. Porsche Panamera – 14,78%
5. Volkswagen Phaeton – 13,27%
6. Opel Insignia – 12,92%
7. Toyota Prius – 12,62%
8. Porsche Macan – 11,35%
9. Volkswagen CC – 11,06%
10. Jaguar XF – 9,74%
11. Mercedes Benz S-Class – 9,60%
12. Audi TT – 9,03%
13. Audi A6 – 8,68%
14. BMW 6 Series – 8,12%
15. Land Rover Range Rover – 8,00%
16. Volkwagen Tourareg – 7,77%
17. Mercedes Benz CLS-Class – 7,76%
18. Volkwagen Amarok – 7,73%
19. Mercedes-Benz E-Class – 7,61%
20. Audi A5 – 7,17%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.