A fost elaborată Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur

22 Iul. 2021, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Iul. 2021, 16:46 // Actual //  MD Bani

În cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” implementat de către Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului” și finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, a fost elaborată „Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” pentru perioada 2021 – 2023. Pentru a crește nivelul de conștientizare a maselor cu privire la expunerea și reducerea deșeurilor de mercur vor fi organizate mai multe evenimente.

„Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” este destinată instituțiilor naționale şi actorilor cheie din domeniul mediului, sănătății, educației, mediului asociativ și neguvernamental ce desfășoară activități conexe acestui subiect, mediului de afaceri, precum și publicului larg. Aceasta are drept scop reducerea expunerii la obiectele în special de măsurare ce conțin mercur/sau produs de mercur, utilizate în sectorul de sănătate și nu doar, în special printre femei şi copii.

Astfel, pentru a sensibiliza și spori nivelul de conștientizare a publicului țintă cu privire la importanța eliminării și reducerii deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur, urmează a fi desfășurate activități precum: evenimente media, comunicate de presă, reportaje și articole, infrografice, producții video, materiale informative și altele activități.

Mesajele cheie ce urmează a fi promovate în spațiul informațional se referă la:

  • Deșeurile de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur constituie pericole pentru sănătatea umană și pentru mediu;
  • Întreaga societate este responsabilă pentru eliminarea și reducerea deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur;
  • Din 1 ianuarie 2021, este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse ce conțin mercur sau adaos de mercur/compuși de mercur;
  • Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie să fie substituite cu dispozitive alternative (termometre, sfigmomanometre);
  • Altele.

Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului”, creată prin Hotărârea Guvernului nr.1249/2018, asigură implementarea proiectului de asistență oferit Republicii Moldova în cadrul Acordului de cooperare dintre Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, semnat de partea moldovenească la 26 august 2020.

Acest proiect se încadrează în cadrul angajamentelor asumate de Republica Moldova ca parte la Convenția de la Minamata cu privire la mercur, ratificată prin Legea nr. 51/2017, cu impact asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător de la emisiile și deversările mercurului și compușilor de mercur.

21 Oct. 2026, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 14:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul administrează active de aproximativ 38 de miliarde de lei, însă veniturile obținute din dividende și defalcări reprezintă echivalentul a numai 1,8% din valoarea acestora. Mai mult, fără Energocom, Loteria Națională și Aeroportul Internațional Chișinău, indicatorul coboară la doar 0,7%. Premierul Vasile Tofan consideră că aceste cifre demonstrează limitele statului în administrarea afacerilor din sectoarele competitive și pledează pentru atragerea capitalului privat.

„Toate companiile statului au o valoare bilanțieră, conform ultimului raport al Agenției Proprietății Publice, de circa 38 de miliarde de lei. Toate aceste active au generat anul trecut dividende de 689 de milioane de lei. Eu, ca economist, mă uit la un randament de 1,8% la activele bilanțiere ale statului”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Șeful Executivului a atras atenția că și acest rezultat modest este susținut în mare parte de numai trei întreprinderi: Energocom, Loteria Națională a Moldovei și Aeroportul Internațional Chișinău. Împreună, acestea asigură aproape trei sferturi din dividendele și defalcările încasate de stat.

„Dacă excludem cele trei companii cu cele mai mari contribuții la aceste dividende – Energocom, Loteria Națională și Aeroportul rentabilitatea scade la 0,7%”, a afirmat Tofan.

Cu alte cuvinte, raportând veniturile distribuite statului la valoarea contabilă a activelor, pentru fiecare 100 de lei în proprietăți administrate, bugetul a încasat echivalentul a doar 1,80 lei. Fără cele trei companii, raportul coboară la aproximativ 70 de bani pentru fiecare 100 de lei.

Datele oficiale ale Agenției Proprietății Publice arată că, în anul 2025, Energocom a transferat la buget dividende de 198,3 milioane de lei, Loteria Națională a Moldovei – 194,7 milioane de lei, iar Aeroportul Internațional Chișinău – 101,1 milioane de lei. În total, cele trei întreprinderi au adus statului 494,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 72% din suma de 689 de milioane de lei invocată de premier.

Astfel, celorlalte întreprinderi și societăți comerciale cu capital de stat le revin împreună mai puțin de 200 de milioane de lei din dividendele și defalcările respective.

Premierul consideră că rezultatele financiare pun sub semnul întrebării capacitatea statului de a administra eficient întreprinderi care activează într-un mediu concurențial.

„Nu trebuie să ne facem iluzii că statul este un operator bun în sectoare atât de competitive”, a declarat Vasile Tofan, argumentând că investitorii privați dispun adesea de mai multă experiență, capital și capacitate de dezvoltare a afacerilor.

Un exemplu invocat de premier este Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, aflat în proprietatea statului. Deși dispune de 137 de camere, întreprinderea a raportat un profit de numai aproximativ 29.000 de lei, potrivit cifrelor prezentate de Tofan.

În aceste condiții, șeful Guvernului consideră că menținerea unor asemenea proprietăți în administrarea directă a statului trebuie evaluată prin prisma beneficiilor economice reale.

„Avem sute de jucători privați care au competențe, care au expertiză, care au bani mult mai mulți ca statul”, a afirmat premierul.

Tofan a invocat privatizarea transparentă drept una dintre soluțiile pentru valorificarea activelor care nu generează rezultate satisfăcătoare, mai ales în domenii în care există concurență privată.

În paralel, datele APP arată că întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat au înregistrat în 2025 un profit cumulat de aproximativ 3,1 miliarde de lei. Acest rezultat nu trebuie însă confundat cu dividendele transferate la buget în același an, care provin din profiturile realizate în 2024.