Acces la resurse financiare pentru antreprenorii din Moldova! Instrumente de finanțare alternativă disponibile pe piață

11 Dec. 2023, 16:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Dec. 2023, 16:52 // Actual //  bani.md

Identificarea surselor de finanțare și explorarea opțiunilor pentru dezvoltarea afacerilor și a startup-urilor au constituit temele principale ale conferinței „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri”, desfășurată în Chișinău. 

Printre subiectele abordate s-au numărat crowdfunding-ul, business angels, fonduri de capital de risc, equity funding, programe de finanțare și granturi – opțiuni suplimentare de finanțare pentru antreprenorii aflați la început de drum, care nu dispun de active fixe sau garanții pentru obținerea sumelor bănești necesare.   

Evenimentul a adunat pe aceeași scenă oficiali, antreprenori, fondatori de startup-uri, investitori și persoane interesate de metode alternative de finanțare destinate dezvoltării afacerilor, disponibile pe piața locală.

Dumitru Alaiba, vicepremier, ministrul Dezvoltării Regionale și Digitalizării: „În prezent, în Republica Moldova avem în jur de 50 de mii de companii, iar dintr-o anumită perspectivă, noi avem nevoie de mai mulți antreprenori care să creeze mai multă valoare, care să ducă la creșterea economiei. Una dintre principalele noastre priorități este să promovăm antreprenoriatul, iar succesul fiecărui antreprenor este principala noastră misiune. Pentru acestea, lucrăm în primul rând ca să oferim maximum libertate, pentru că știind comunitatea de startup-uri și faptul că preferă să facă afaceri, trebuie să-i ajutăm să se simtă că sunt în largul oceanului, că pot crea și beneficiază de susținere.”

John Riordan, șef adjunct al Misiunii USAID în Moldova: „Este o plăcere să fiu aici, pentru că se simte foarte mult talent și inovație în această sală, ceea ce este super impresionant pentru mine. Tema finanțării alternative prezintă un interes real, atât pentru Moldova, cât și pentru partenerii noștri. USAID ridică la un nou nivel abordarea sistemului de dezvoltare a startup-urilor și a inovației în Moldova. 
Astfel, Moldova devine cunoscută ca fiind o destinație pentru startup-uri, inclusiv prin participarea la evenimente internaționale și locale. Între timp, este construită o infrastructură mai robustă pentru antreprenori și IMM-uri, încurajându-i să crească, în Moldova, pentru a menține talentele aici, acasă – un obiectiv la care lucrăm deja de ceva timp și care începe să dea roade.”

Primul panel de discuții a fost dedicat lendingului – tehnică de finanțare care funcționează după modelul unor piețe care conectează împrumuturile cu investitorii –  și Equity Crowdfunding- un mecanism care permite unor grupuri largi de investitori să finanțeze startup-uri în schimbul unui echități – care reprezintă un catalizator pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Invitații au abordat premisele în care instrumentele alternative pot permite cetățenilor să-și investească resursele disponibile în proiecte de afaceri. De asemenea, discuțiile au fost concentrate și pe eficiența cadrului legal al finanțării alternative, incluzând evoluția crowdfundingului și reglementările adoptate pentru a sprijini noile metode de finanțare.

Natalia Bejan, directoare executivă Startup Moldova: „Scopul acestui eveniment este în primul rând de a informa antreprenorii și fondatorii de startup-uri că există metode de finanțare alternativă. Venim în fața lor inclusiv cu exemple elocvente în care micile afaceri au beneficiat de susținere financiară fie din granturi sau programe guvernamentale dedicate. Conferința este un punct de pornire pentru cei care vor să lanseze o campanie de crowdfunding, își doresc să atragă investitori privați sau sunt pe punctul de a aplica pentru sprijin financiar în cadrul unui program, ca să se informeze și să ia decizii asumate cu referire la afacerea lor.”

Tudor Darie, fondator și CEO Fagura: „Atragerea de capital prin crowdfunding ajută companiile să obțină ușor finanțare prin împrumuturi sau equity. Companiile mai obțin o validare din partea comunității și noi clienți sau parteneri. Important să fie ales instrumentul potrivit. Uneori, afacerea are nevoie de un împrumut, dacă fiecare euro investit generează profit de 2 sau 3. Alteori, compania are nevoie de equity crowdfunding, ca să atragă fonduri în schimb la shares. Pentru o campanie de equity crowdfunding profesionistă, antreprenorii au nevoie de aproximativ șase luni. Primul pas este evaluarea interesului comunității de a investi în afacere. Pentru un împrumut, ai nevoie de 15 minute și depui cererea, totul e simplu și transparent.”

Un alt subiect abordat a pus accent pe programele de finanțare și granturile oferite de către autoritățile țării noastre pentru antreprenorii la început de care, care vor să-și extindă afacerea. Fondatorii de companii care deja au beneficiat de susținere financiară au povestit despre experiența lor de contractare a grantului, provocările din domeniu, dar și necesitatea de a avea susținere constantă din partea autorităților în scalarea afacerii. 

Olga Melniciuc, fondatorea investitii.md: „Investițiile sunt necesare oricând și oriunde pentru dezvoltarea afacerii, în mod special atunci când companiile au lipsă de resurse pentru a-și scala ideile de business. Spre exemplu, investițiile din partea Business Angels sunt pentru acele companii care nu au acces la fonduri decât ale investitorilor privați și acești oameni îi ajută să crească mai repede, să dezvolte produsul, să atragă parteneri, să facă primele vânzări și să iasă pe alte pieței. Plus, deja compania este generatoare de venit și intră în acest „joc” de capital fund și poate intra și pe alte piețe, pentru a beneficia de investiții.”

La eveniment au participat și persoane din România precum Cosmin Ochișor, VC Partner GapMinder, care au povestit despre abordarea directă ca investitori, consultanță strategică și implicarea directă în organizarea operațională, guvernanța corporativă și disciplina financiară în rândul companiilor care vor să se extindă rapid. La conferință a fost organizat și un workshop interactiv, unde participanții au avut posibilitatea de a interacționa direct cu experți din domeniu, de a adresa întrebări și de a obține schimb de experiență și bune practici pentru a-și dezvolta activitatea. 

Potrivit studiului „Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022″, investițiile străine directe în țara noastră au crescut cu aproximativ 50% față de anul 2021 și cu aproximativ 16% față de anul 2019. În același timp, întreprinderile cu investiții străine directe sunt, în medie, de două ori mai productive, fapt care reflectă direct într-o creștere economică mai mare.

Conferința „Finanțare alternativă pentru startup-uri și IMM-uri” a fost organizată de Startup Moldova, investitii.MD și Fagura Moldova, cu suportul Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID Moldova, Embassy of Sweden in Chisinau și UK in Moldova – British Embassy Chisinau.

 

05 Oct. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 12:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Proprietarii a 392 de terenuri private ar urma să primească despăgubiri estimate la 25,93 milioane de lei pentru suprafețele preluate de stat în vederea construcției, reabilitării și extinderii unor drumuri naționale. Proiectul elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale urmează să fie examinat de Guvern în ședința din 7 octombrie.

Terenurile vizate sunt preponderent agricole și au o suprafață totală de 17,4664 hectare. Banii ar urma să fie achitați din Fondul rutier, în limitele bugetului aprobat, fără alocări bugetare suplimentare.

Pentru proprietari, exproprierea înseamnă că terenurile sau porțiunile necesare lucrărilor vor trece în proprietatea statului, în schimbul unei compensații. Despăgubirea va fi stabilită pentru fiecare proprietate în parte, pe baza rapoartelor de evaluare, în funcție de suprafață, amplasare, destinația terenului, accesul la infrastructură și alte caracteristici.

Cele mai multe terenuri sunt prevăzute pentru lucrări pe traseul M5, care leagă frontiera cu Ucraina, prin Criva, de Bălți, Chișinău și Tiraspol. Pentru acest drum sunt incluse 185 de terenuri, cu o suprafață cumulată de 9,3863 hectare, adică peste jumătate din suprafața totală propusă pentru expropriere.

Alte 105 terenuri, însumând 5,0789 hectare, sunt necesare pentru lucrări pe M3, traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești, inclusiv în zonele drumurilor de ocolire a orașelor Vulcănești și Cimișlia. Lista mai cuprinde 25 de terenuri pentru M1, 28 pentru R34, câte 12 pentru R33 și R14, 21 pentru G88 și patru pentru G131.

Valorile medii de evaluare diferă considerabil între localități. Pentru un hectar de teren, documentul indică aproximativ 2,72 milioane de lei la Corlăteni, raionul Rîșcani, 1,9 milioane de lei la Roșu, raionul Cahul, și 1,74 milioane de lei la Lăpușna, raionul Hîncești. La Stoianovca, raionul Cantemir, valoarea medie este de 102 875 de lei pentru un hectar. Acestea sunt repere de evaluare, iar suma efectivă pe care o va primi fiecare proprietar va depinde de particularitățile terenului și de suprafața preluată de stat.

Procedura ar urma să fie gestionată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin intermediul Administrației Naționale a Drumurilor. Compania va asigura emiterea actelor individuale și a notificărilor, plata despăgubirilor și depunerea cererilor pentru înregistrarea terenurilor în proprietatea statului.