Timp de două zile, Republica Moldova va fi gazda forumului internațional dedicat industriei de film – CinemaHora

11 Dec. 2023, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
11 Dec. 2023, 17:35 // Actual //  Lupu Eduard

Forumul CinemaHora va aduna la Chișinău, pentru prima oară, în jur de 70 de reprezentanți ai cinematografiei naționale și internaționale, cineaști independenți, producători, reprezentanți ai fondurilor de film, ai asociațiilor cinematografice din Republica Moldova, dar și din țări precum România, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Germania, Danemarca, Muntenegru, Croația, Armenia, Norvegia, Macedonia de Nord, Georgia, Israel și țările Baltice.

Forumul este organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie.

Evenimentul își propune să creeze un dialog despre oportunitățile de cooperare în domeniul producției de film, să stabilească parteneriate  și să poziționeze Moldova în context internațional ca o țară deschisă pentru proiecte multiculturale. Moldova are nevoie de reforme, la nivel macro,  dar și pe fiecare domeniu. CNC a inițiat o serie de reforme și are o viziune de dezvoltare a acestui domeniu, dar putem excela doar prin cooperare. Or, natura sinergetică a filmului, dar și politicile europene pe domeniu presupun  din start coproduții, parteneriate și promovarea reciprocă a culturilor naționale”, a declarat directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev.

Scopul forumului este de a crea o platformă de dialog deschisă și constructivă, cu schimb de bune practici bazate pe politicile și strategiile inovatoare, care să contribuie la crearea de parteneriate, legături și oportunități și la conturarea unui un loc distinct al Moldovei pe harta cinematografică europeană. CinemaHora este totodată o oportunitate unică de a promova țara ca destinație de filmare, de a atrage potențiale investiții străine, de a stimula turismul și imaginea țării în general.

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan:

„Astăzi, când ne dorim să îmbrățișăm un parcurs european pe de o parte, iar pe de altă parte să asigurăm și să generăm un conținut audiovizual autohton suficient de rezilient războiului hibrid și  mașinăriei de propagandă rusească, parteneriatul internațional este nu doar o opțiune, dar și o necesitate. În acest context, pentru a ne putea integra în circuitul european de film, dar și pentru a beneficia de  valoarea  artistică, educativă, socială, implementarea unui fond al cinematografiei după modelul țărilor europene este o prioritate.”

Evenimentul, sub genericul „Cooperare multiculturală din perspectiva parteneriatelor din industria de film”, va avea loc pe 16 -17 decembrie.

Pe 16 decembrie, lucrările forumului vor avea loc în Sala Europa a Parlamentului Republicii Moldova, iar agenda va acoperi următoarele subiecte:

  • Explorarea ecosistemului cinematografic internațional (speakeri: Kalle Richardsen, Simona Baumann, Nika Gričar, Noemi Schory, Laura Georgescu-Baron);
  • Depășind limitele bugetului: Abordări creative ale finanțării tradiționale – studii de caz (Nikolaj Nikitin, Mihai Manescu, Matiss Kaza, Laura Georgescu-Baron);
  • Sinergia coproducțiilor: formula unei colaborări de succes în industria de film (Anna Kasimati, Helle Hansen, Marija Nikčević, Konstantina Stavrianou, Elena Stanisheva);
  • Femeile în film și TV: Provocări și contribuții (Ivona Haller, Mirona Radu, Julia Sinkevych, Marianna Kaat, Gabriela Suciu);
  • Conexiuni în industria de film și perspective de colaborare.

Ziua de 17 decembrie va fi dedicată Moldovei. Pe parcursul acesteia, participanților la forum le vor fi prezentate proiectele de film ale cineaștilor autohtoni. Cei 40 de oaspeți internaționali vor avea și un program pentru a vizita locații atractive de filmare, inclusiv crame vinicole și vor afla mai multe despre tradițiile sărbătorilor de iarnă.

Forumul este organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, cu sprijinul Ministerului Culturii și implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Mai 2024, 17:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Mai 2024, 17:56 // Actual //  Lupu Eduard

Restricțiile de călătorie pentru cetățenii ruși se înmulțesc, care sunt deja lipsiți de zboruri directe către Europa și de posibilitatea de a obține o viză pentru majoritatea țărilor din spațiul Schengen, scrie The Moscow Times.

Miercuri, 1 mai, Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva companiei aeriene Pobeda Airlines, cea mai mare companie aeriană low-cost din Rusia, care a transportat anul trecut 13 milioane de pasageri.

Compania, deținută 100% de Aeroflot, este inclusă în lista SDN – cea mai strictă dintre listele de sancțiuni, fiind inclusă în care înseamnă blocarea tuturor activelor și interzicerea oricăror operațiuni. Drept urmare, Pobeda poate avea probleme cu zborurile internaționale, avertizează Vasily Karpunin, șeful de analiză la Alfa Investments.

În prezent, Pobeda zboară în țările fostei URSS, precum și în Turcia și Emiratele Arabe Unite. Printre destinațiile sale se numără Abu Dhabi și Antalya, o mecca a turismului rusesc, vizitată de 3,5 milioane de ruși anul trecut.

Noul val de sancțiuni americane, care, pe lângă Pobeda, mai include aproape 300 de cetățeni și companii, va crea dificultăți rușilor „la nivel de zi cu zi”, sunt de acord analiștii MMI: a fi inclus în lista SDN „ar putea avea un impact negativ. pe traseele străine” Pobeda .

Zborurile companiei către Turcia și Emiratele Arabe Unite și țările din fosta URSS pot fi limitate – iar aceasta reprezintă aproximativ 15% din toate zborurile Pobeda, scriu analiştii Sberbank CIB. „Zborurile internaționale ale Pobeda vor înlocui probabil Aeroflot și Rossiya Airlines, iar Pobeda ar putea crește ponderea zborurilor interne ca compensație”, cred ei.

Sancțiunile împotriva Pobeda vor intra oficial în vigoare pe 30 iulie – înainte de această dată, Ministerul de Finanțe al SUA permite finalizarea tuturor operațiunilor cu transportatorul. Până acum, compania operează toate zborurile conform planificării, notează Asociația Rusă a Turoperatorilor (ATOR), citând o sursă din cercurile aviatice.

Pobeda a devenit prima companie aeriană rusă care a căzut sub sancțiunile de blocare ale SUA. De exemplu, Aeroflot se află doar pe lista de sancțiuni a Ministerului Comerțului, care îi interzice să importe direct tehnologie americană.

Încălcarea restricțiilor tehnologice a devenit baza sancțiunilor împotriva lui Pobeda, după cum reiese din explicațiile Departamentului de Stat. Potrivit datelor americane, compania a achiziționat și a transportat doar anul trecut piese de schimb pentru avioane în valoare de un milion de dolari, iar în ianuarie 2024 a participat la transportul componentelor de aeronave din India cu ajutorul Iranian Mahan Air.

La sfârșitul anului trecut, Pobeda a raportat un profit record în istoria sa de 21,3 miliarde de ruble. Compania a avut rezultate pozitive, spre deosebire de Aeroflot, care a rămas neprofitabilă pentru al cincilea an consecutiv. Anul trecut a pierdut 14 miliarde de ruble și totalul acumulat pentru 2020-2023. – peste 200 de miliarde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău