Achiziția apartamentelor din ce în ce mai dificilă. Prețurile la imobile au crescut mai mult decât salariile

Este pentru prima dată când după 13 ani de reducere a prețurilor este mai greu să fie achiziționat un apartament raportat la salariul mediu. Moldovenii trebuie să lucreze 9,5 ani în anul 2021 pentru cumpărarea unui apartament cu un an mai mult față de 2020. Acest lucru se întâmplă deoarece ritmul de creștere a salariului a fost mult mai lent comparativ cu prețurile la apartamente, a explicat în cadrul emisiunii „Analize economice”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță

Potrivit economistului, prețurile la apartamentele noi au crescut cu peste 28%. Este o creștere care nu s-a mai pomenit de ani buni în Republica Moldova.

În anul 2007-2006 pentru achiziția unui apartament de 70 metri pătrați era nevoie de 36,4 ani de muncă. În anul 2020 capacitatea noastră de plată a crescut continuu pe fundalul prețului la apartamente care s-a dus în jos. În anul 2019 – 2020 prețul la apartamentele vechi a rămas neschimbat, iar la cele noi s-a majorat nesubstanțial. De aceea, în anul 2020, moldovenii trebuiau să lucreze 8,5 ani pentru achiziția unui apartament de 70 metri pătrați în Chișinău. Acest indicator este similar cu cel din Europa unde un cetățean trebuie să muncească între șase și zece ani pentru achiziția unui imobil”, susține Ioniță.

În anul 2008, când piața imobiliară a ajuns la cel mai ridicat nivel, prețul unui apartament de 70 metri pătrați costa 61 mii de euro. După aceasta a fost o scădere continuă până în anul 2019 cât același apartament costa 38 mii de euro. La sfârșitul anului trecut costul era de 42 mii de euro. Ce-i drept nu este o creștere nu prea mare. Deja în acest an, în trimestrul trei, un apartament de 70 metri pătrați în Chișinău costă 50 mii de euro.

Referitori la salariu, Veceslav Ioniță spune că în trimestrul trei al anului 2021 remunerarea medie a trecut de 5 000 de euro. Până în anul 2016 salariul mediu a fost pe o linie dreaptă de 2 800 de euro.

Estimările arată că în anul 2021 va fi înregistrat cel mai mare număr de tranzacții imobiliare din istoria Republicii Moldova, de circa 29 – 30 mii tranzacții de vânzare cumpărare.

În concluzie, economistul, Veaceslav Ioniță afirmă că prețul la apartamente își încetinește creșterea. Anul trecut am avut o majorare și de 12% într-un trimestru, în acest an ascensiunea e de doar 5%. Ritmul de creștere a prețurilor s-a redus, dar oricum asistăm la o majorare a prețurilor. Totodată, avem o segmentare a pieței. O parte din oameni, cam 25% procură apartamente noi. Va fi mai greu de cumpărat apartamente noi și mai ușor de achiziționat imobile vechi. În acest an, prețul apartamentelor noi va ajunge la nivelul din anul 2008 când metrul pătrat costa 900 euro.

Pița imobiliară este trasă în sus de salariile mai mari, remitențele în ascensiune și accesibilitatea creditelor imobiliare. Lunar portofoliul de credite imobiliare crește cu 281 mil. de lei de aproape 20 de ori mai mult față de cum era până în anul 2017.

#imobil #scumpire #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.