Alarmă în asigurări! Moldasig riscă falimentul, Guvernul intră în joc

Guvernul Republicii Moldova a adoptat o dispoziție care deschide calea către o posibilă intervenție publică în cazul companiei de asigurări S.A. „Moldasig”, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața locală, aflat în pragul unui risc sistemic. Documentul prevede inițierea procesului de determinare a interesului public pentru achiziționarea acțiunilor companiei, în contextul în care tentativa de vânzare a pachetului majoritar, aflat în derulare încă din 2017, a eșuat în mod repetat.

Potrivit notei explicative, în iunie 2025 expiră termenul legal pentru ultima ofertă de vânzare permisă de lege, iar în lipsa unui investitor, Moldasig ar fi obligată să răscumpere acțiunile din surse proprii – fapt care ar compromite grav stabilitatea financiară a companiei și ar pune în pericol întregul sector de asigurări.

Cu o cotă de piață de 15,4% și peste 170.000 de clienți, falimentul Moldasig ar putea avea un impact devastator asupra încrederii în sistem, mai ales în absența unui fond de garantare a asiguraților. Mai mult, o astfel de evoluție ar putea afecta participarea Republicii Moldova în sistemul internațional „Carte Verde”.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a fost însărcinat cu lansarea procesului de analiză, care presupune constituirea unei Comisii interinstituționale și, eventual, elaborarea unei decizii oficiale privind cumpărarea de către stat a acțiunilor Moldasig.

Autoritățile subliniază că adoptarea acestei Dispoziții nu implică deocamdată alocări bugetare, dar creează cadrul normativ necesar pentru o intervenție rapidă în cazul escaladării crizei. Documentul a fost avizat pozitiv de Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției.

Prin acest demers, Guvernul dorește să prevină un colaps financiar cu efecte în lanț și să asigure stabilitatea infrastructurii critice din sectorul asigurărilor.

#moldasig #companii #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela