Economia Moldovei intră în zona roșie: FMI reduce prognoza de creștere de peste 6 ori

Fondul Monetar Internațional a redus semnificativ prognoza de creștere economică pentru Republica Moldova în anul 2025, estimând un avans modest al PIB-ului de doar 0,6%, comparativ cu proiecția anterioară de 3,7%. Noua evaluare apare în ediția din aprilie a raportului „World Economic Outlook”, publicat de FMI.

Pentru anul 2026, experții FMI anticipează o redresare ușoară, cu o creștere economică de 2,5%, iar până în 2030, instituția prognozează un avans de 5% al PIB-ului moldovenesc.

În ceea ce privește inflația, prognoza pentru 2025 a fost revizuită în sus – de la 5% la 8%. Pentru 2026, FMI estimează că inflația se va modera la 5,9%. Totodată, fondul a înrăutățit și estimările privind deficitul de cont curent, care ar urma să ajungă la 14,5% din PIB în 2025 și la 13,8% în 2026 – în creștere față de prognoza anterioară de 10,7% pentru anul viitor.

În raportul precedent, publicat în octombrie 2024, FMI a menținut estimarea de creștere economică pentru anul 2024 la 2,6%, iar pentru 2025 a revizuit-o în jos de la 4,8% la 3,7%.

Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, în 2024, PIB-ul Moldovei a fost de 323,8 miliarde lei, marcând o creștere simbolică de doar 0,1% față de anul precedent.

Această corecție severă a prognozelor vine după ce și alți parteneri financiari internaționali au emis estimări mai prudente: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a redus prognoza pentru 2025 de la 3,5% la 2%, iar pentru 2026 anticipează un avans de 3,8%. Banca Mondială, în schimb, și-a menținut estimările optimiste – 3,9% pentru 2025 și 4,5% pentru 2026.

#prognoza #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie