Amenințările zilei de mâine! Republica Moldova săracă și fără bani în fața amenințărilor cizmei rusești

Invazia Ucrainei de către Rusia a stârnit discuția despre faptul dacă membrii europeni NATO cheltuiesc suficient pentru armata lor. NATO a stabilit un obiectiv neobligatoriu pentru țări pentru a se asigura că cheltuielile lor militare sunt de cel puțin 2% din PIB-ul lor. După cum putem vede, multe țări europene nu îndeplinesc această cerință.

Cei mai mulți bani pentru armată cheltuie Rusia (4,08%). Ucraina este a treia cu 3,23%. Grecia este a doua și are una dintre cele mai mari armate din Europa. Acest lucru se datorează în principal relației cu Turcia și numărului mare de insule și pe care grecii trebuie să le patruleze.

Celelalte țări care cheltuiesc mai mult de 2% pentru armata lor sunt situate în principal în jumătatea de est a Europei. Acestea sunt în mare parte țări care se învecinează cu Rusia (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia). În jumătatea de vest a Europei, doar Marea Britanie și Portugalia ating obiectivul de 2%.

Micro-state excluse, Islanda este singura țară europeană fără o armată permanentă. este, de asemenea, singurul membru NATO fără o armată permanentă. Islanda este membră NATO datorită locației sale strategice. SUA asigură apărarea Islandei și chiar au avut o bază militară în Islanda până în 2006.

Dintre țările europene care au o armată permanentă, Irlanda cheltuiește cel mai puțin. Datorită locației sale relativ sigure, are mai puțin nevoie să cheltuiască mai mult pe armată. Următoarea țară este destul de surprinzătoare. Moldova are a treia cea mai mică cheltuială militară ca procent din PIB. O parte a Moldovei este ocupată de forțele separatiste și ruse (Transnistria). De asemenea, Rusia a făcut aluzie că vrea să invadeze Moldova după Ucraina. În ciuda tuturor amenințărilor posibile, Moldova are una dintre cele mai mici cheltuieli militare din Europa.

„Cât de mult cheltuiește o țară pentru armata sa, nu reflectă neapărat puterea armatei. Am văzut cum în Rusia corupția, moralul scăzut și tehnologia/echipamentul învechit pot scădea grav calitatea armatei, în ciuda finanțării mari”, punctează analiștii de la Landgiest.

Republica Moldova alocă foarte puțin pentru apărare. Bugetul pentru apărare este 0,41% din PIB. De exemplu în anul 2022 bugetul pentru apărare este de 1,4 miliarde de lei. Guvernul intenționează să crească anul viitor, cu circa 2/3, bugetul pentru apărare. Proiectul legii bugetului de stat prevede că în 2023, pentru domeniul apărării se planifică aproape 1,5 miliarde de lei.

#aparare #PIB #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a transformat donarea de sânge într-un instrument inedit de finanțare a datoriei publice. Donatorii pot cumpăra titluri de stat cu dobânzi preferențiale, iar programul a atras deja miliarde de lei de la investitorii individuali, relatează Bloomberg.

Publicația prezintă cazul lui Ionuț Nedelea, un manager de proiect în vârstă de 46 de ani, care donează sânge de câteva ori pe an. După donare, acesta folosește certificatul primit pentru a putea cumpăra titlurile de stat destinate donatorilor.

Dobânda oferită poate depăși 7% și este cu aproximativ un punct procentual mai mare decât cea disponibilă în mod obișnuit investitorilor de retail.

Programul urmărește două obiective: să stimuleze donarea de sânge și, în același timp, să atragă bani de la populație pentru finanțarea statului. Potrivit Bloomberg, aproximativ 2,8 miliarde de lei, echivalentul a circa 604 milioane de dolari, au fost atrași de la începutul anului 2025 prin această facilitate, cu participarea a zeci de mii de investitori.

Titlurile de stat destinate populației au devenit o sursă importantă de finanțare pentru București. Bloomberg estimează că programele pentru investitorii individuali, inclusiv facilitatea acordată donatorilor de sânge, acoperă aproape o cincime din necesarul total de împrumut al statului.

Un avantaj pentru guvern este comportamentul investitorilor de retail, care tind să păstreze titlurile până la maturitate. În schimb, unele fonduri și instituții financiare străine își pot retrage mai rapid capitalul în perioade de volatilitate.

Fenomenul nu este specific doar României. Italia, Japonia și Brazilia dezvoltă, de asemenea, programe prin care populația este încurajată să investească direct în obligațiuni guvernamentale.

La nivelul statelor monitorizate de OCDE, gospodăriile dețineau aproximativ 11% din datoria guvernamentală în 2024, de peste două ori mai mult decât în 2021.

Programul românesc destinat donatorilor de sânge a fost lansat în 2023. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, susține că dobânda suplimentară este justificată de beneficiul social.

„Scopul nostru nu este să îmbogățim niște oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a declarat Nanu pentru Bloomberg.

Strategia nu este însă lipsită de critici. Dobânzile preferențiale și facilitățile fiscale pot face investitorii de retail o sursă mai scumpă de finanțare pentru stat. Totodată, transferul economiilor din depozitele bancare către obligațiuni guvernamentale poate pune presiune asupra sistemului bancar.

Pentru investitori, însă, diferența de dobândă rămâne atractivă. Laviniu Beze, reprezentant al unei asociații a investitorilor de retail, spune că donează sânge de patru ori pe an, iar titlurile de stat au ajuns să reprezinte 40% din portofoliul său.

„Am tradingul în sânge”, a glumit acesta, explicând că un punct procentual suplimentar la dobândă este greu de ignorat pentru un investitor.

Republica Moldova are un deficit bugetar 23 de miliarde de lei planificat pentru anul 2026, cu 2 miliarde mai mult față de deficitul estimat anterior.

#deficit #finanțare #bani #Romania