Analiștii se așteaptă la o creștere a prețului petrolului

Preţurile petrolului ar urma să crească luni, 15 aprilie, sunt de părere analiștii, după atacul Iranului asupra Israelului din weekend, au declarat analiştii duminică, 14 aprilie. Creșterea va depinde de modul în care Israelul şi Occidentul aleg să riposteze, transmite Reuters.

Iranul a lansat drone şi rachete explozive asupra Israelului sâmbătă seara, ca răzbunare pentru un presupus atac israelian asupra consulatului său din Siria, pe 1 aprilie, un prim atac direct asupra teritoriului israelian care a stârnit temeri cu privire la un conflict regional mai larg.

Preocuparea provocată de un posibil răspuns din partea Iranului la atacul asupra complexului ambasadei sale din Damasc a susţinut preţurile petrolului, săptămâna trecută, şi a contribuit la trimiterea, vineri, a preţului ţiţeiului Brent, de referinţă la nivel mondial, la 92,18 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din octombrie. Cotaţia a închis în acea zi în creştere cu 71 de cenţi, la 90,45 USD pe baril.

”Este rezonabil să ne aşteptăm la preţuri mai mari la reluarea tranzacţiilor. Acestea spuse, nu a existat niciun impact asupra producţiei până acum”, iar Iranul a spus că ”problema poate fi considerată încheiată”, a spus Tamas Varga, de la firma de brokeraj pentru petrol PVM.

Preşedintele american Joe Biden a convocat duminică, 14 aprilie, o reuniune a liderilor Grupului celor Şapte economii majore, iar toți membrii au condamnat atacul iranian asupra Israelului și au făcut apel la „reținere”.

”Preţul petrolului ar putea creşte la deschidere, deoarece este pentru prima dată când Iranul loveşte Israelul de pe teritoriul său. Cât timp va dura orice reacţie va… depinde de răspunsul israelian. De asemenea, întâlnirea virtuală a G7 de astăzi trebuie monitorizată, cu ochii pe dacă vizează sau nu exporturile de ţiţei iraniene”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Iranul a crescut considerabil exporturile de petrol – principalele sale surse de venit – sub administraţia Joe Biden. Exporturile au fost reduse drastic sub predecesorul lui Biden, Donald Trump, care îl va înfrunta pe Biden într-o revanşă a alegerilor prezidenţiale, în noiembrie.

Administraţia Biden a susţinut că nu încurajează Iranul să crească exporturile şi că impune sancţiuni.

Scăderea exporturilor iraniene ar duce la o nouă creştere a preţului petrolului şi a costului benzinei în SUA, un subiect sensibil din punct de vedere politic înainte de alegeri.

Un alt factor de urmărit va fi orice impact asupra transportului prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trece zilnic aproximativ o cincime din volumul total al consumului mondial de petrol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #occident #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.